LEGE Nr. 114 din 11 octombrie 1996 *** Republicată Legea locuintei Reglementarea cadrului general de realizare, exploatare si administrare a locuintelor are la bază următoarele principii: Accesul liber si neîngrădit la locuintă este un drept al fiecărui cetătean. Realizarea locuintelor constituie un obiectiv major, de interes national, pe termen lung, al administratiei publice centrale si locale. CAP. 1 Dispozitii generale ART. 1 Prezenta lege reglementează aspectele sociale, economice, tehnice si juridice ale constructiei si folosintei locuintelor. ART. 2 Termenii utilizati în cuprinsul prezentei legi au următorul înteles: a) Locuintă Constructie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotările si utilitătile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii. b) Locuintă convenabilă Locuinta care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinta utilizatorului si caracteristicile locuintei, la un moment dat, acoperă necesitătile esentiale de odihnă, preparare a hranei, educatie si igienă, asigurând exigentele minimale prezentate în anexa nr. 1 la prezenta lege. c) Locuintă socială Locuintă care se atribuie cu chirie subventionată unor persoane sau familii, a căror situatie economică nu le permite accesul la o locuintă în proprietate sau închirierea unei locuinte în conditiile pietei. d) Locuintă de serviciu Locuintă destinată functionarilor publici, angajatilor unor institutii sau agenti economici, acordată în conditiile contractului de muncă, potrivit prevederilor legale. e) Locuintă de interventie Locuintă destinată cazării personalului unitătilor economice sau bugetare, care, prin contractul de muncă, îndeplineste activităti sau functii ce necesită prezenta permanentă sau în caz de urgentă în cadrul unitătilor economice. f) Locuintă de necesitate Locuintă destinată cazării temporare a persoanelor si familiilor ale căror locuinte au devenit inutilizabile în urma unor catastrofe naturale sau accidente sau ale căror locuinte sunt supuse demolării în vederea realizării de lucrări de utilitate publică, precum si lucrărilor de reabilitare ce nu se pot efectua în clădiri ocupate de locatari. g) Locuintă de protocol Locuintă destinată utilizării de către persoanele care sunt alese sau numite în unele functii ori demnităti publice, exclusiv pe durata exercitării acestora. h) Casă de vacantă Locuintă ocupată temporar, ca resedintă secundară, destinată odihnei si recreerii. ART. 3 Autorizarea executării constructiilor de locuinte noi, indiferent de natura proprietătii sau a amplasamentului, se face pe baza satisfacerii exigentelor minimale, prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege. Consiliile judetene si locale, potrivit competentelor stabilite prin lege, pot autoriza executarea etapizată a constructiilor de locuinte. CAP. 2 Dezvoltarea constructiei de locuinte ART. 4 Persoanele fizice sau juridice române pot realiza, cu respectarea prevederilor legale, constructii de locuinte pentru folosintă proprie sau în scopul valorificării acestora. ART. 5 Alineatul 1 *** Abrogat Locuintele care se realizează prin investitii din profit de către persoane juridice române, precum si în conditiile art. 7 si 20 din prezenta lege se pot amplasa pe terenurile apartinând persoanelor fizice beneficiare de locuinte, ale persoanelor juridice investitoare sau pe terenuri concesionate în acest scop de consiliile locale persoanelor juridice sau fizice, cu o reducere de până la 95% din taxa de concesiune. Alineatul 3 *** Abrogat Lucrările privind clădirile si terenurile necesare pentru construirea de locuinte prin Agentia Natională pentru Locuinte, cu exceptia caselor de vacantă, sunt de utilitate publică. ART. 6 *** Abrogat ART. 7 (1) Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuinte cu suprafetele construite prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege, exercitând controlul asupra pretului de vânzare, în vederea înlesnirii accesului la proprietate pentru unele categorii de persoane, în următoarea ordine de prioritate: a) tinerii căsătoriti care, la data contractării locuintei, au, fiecare, vârsta de până la 35 de ani; b) persoanele care beneficiază de facilităti la cumpărarea sau construirea unei locuinte, potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990*), republicată; c) persoanele calificate din agricultură, învătământ, sănătate, administratie publică si culte, care îsi stabilesc domiciliul în mediul rural; d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale. (2) Persoanele din categoriile mentionate la lit. a) - d) pot beneficia de o subventie de la bugetul de stat, în limitele prevederilor bugetare anuale, în raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, de până la 30% din valoarea locuintei calculată la valoarea finală a acesteia, precum si de plata în rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferentei fată de pretul final al locuintei, după ce s-au scăzut subventia si avansul minim obligatoriu de 10% achitat de contractant, din valoarea locuintelor calculată la data contractării. (2^1) Dobânda la suma avansată din depozitul special, care se restituie în rate, este de 5% anual. (3) *** Abrogat (4) *** Abrogat (5) În cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor scadente, se va plăti o dobândă de 10% anual asupra acestor rate. (6) Autoritătile publice locale, prin administratori delegati de acestea, vor încheia cu persoanele fizice prevăzute în prezentul articol contracte de împrumut pentru sumele avansate din depozitul special, potrivit normelor legale în vigoare. ------------ *) Legea nr. 42/1990, republicată, a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 341/2004. ART. 8 Persoanele fizice prevăzute la art. 7 se vor adresa consiliilor locale, care vor analiza si vor aproba, după caz, cererile respective, stabilind, totodată, si ordinea de prioritate. Cuantumul subventiei se stabileste în raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, potrivit normelor aprobate anual de Guvern. ART. 9 Depozitele special constituite pe seama consiliilor locale se alimentează din următoarele surse: a) sumele aprobate anual în bugetele locale, destinate realizării locuintelor; b) încasările realizate din vânzarea locuintelor si a spatiilor cu altă destinatie din clădirile de locuit, cu exceptia celor care se fac venituri la bugetele locale, potrivit prevederilor legale în vigoare, precum si sumele încasate potrivit prevederilor art. 7. c) alocatiile din bugetul de stat, în limita prevederilor aprobate anual cu această destinatie; d) alte surse constituite potrivit legii. ART. 10 De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiază, o singură dată, persoanele fizice care, împreună cu familia, nu au detinut si nu au în proprietate o locuintă, cu exceptia persoanelor prevăzute la art. 7 lit. c), sau dacă locuinta în care gospodăresc împreună nu satisface exigentele minimale de suprafată, prevăzute în anexa nr. 1, corespunzător numărului de persoane din familie. Proprietarii locuintelor noi, persoane fizice, sunt scutiti de plata impozitului pe clădire timp de 10 ani de la data dobândirii locuintei. În cazul înstrăinării locuintei în conditiile prezentei legi, noul proprietar nu mai beneficiază de scutirea de impozit. ART. 11 Locuintele care se realizează în conditiile art. 7 - 9 din prezenta lege se vor amplasa, prin grija consiliilor locale, pe terenurile aflate în proprietatea unitătilor administrativ-teritoriale sau pe terenurile apartinând persoanelor fizice beneficiare, în conditiile prevederilor Codului civil, cu respectarea documentatiilor de urbanism legal aprobate si cu asigurarea utilitătilor si dotărilor edilitare necesare conditiilor de locuit. ART. 12 Lucrările de viabilizare a terenurilor destinate constructiilor de locuinte, care constau în: drumuri publice, retele de alimentare cu apă si canalizare, retele electrice si, după caz, retele de gaze, telefonice si de termoficare se finantează după cum urmează: a) drumurile publice, retelele de alimentare cu apă si canalizare si, după caz, retelele de termoficare, din bugetele locale si din alte fonduri legal constituite cu această destinatie; b) retelele electrice stradale, inclusiv posturile de transformare aferente si, după caz, de gaze si telefonice stradale, din bugetele de venituri si cheltuieli ale regiilor autonome de profil, din credite bancare contractate de acestea, precum si din alte fonduri constituite cu această destinatie. Alineatul 2 *** Abrogat ART. 13 Deschiderea finantării si începerea lucrărilor din fonduri publice se efectuează după contractarea cu viitorii beneficiari a cel putin 70% din numărul locuintelor prevăzute a fi începute. Locuintele nerepartizate sau necontractate până la finalizare pot fi vândute în conditiile prevederilor legale. ART. 14 Folosirea sumelor existente în depozitele constituite la nivelul consiliilor locale este de competenta si în răspunderea acestora. ART. 15 Alocatiile de la bugetul de stat se fundamentează de către consiliile locale, cu ocazia elaborării bugetului de stat, distinct pentru terminarea locuintelor si pentru realizarea de noi locuinte, si se transmit consiliului judetean si, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz. Propunerile de alocatii din bugetul de stat ale consiliilor locale, centralizate pe fiecare judet si municipiul Bucuresti, se transmit Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului de către consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Pentru alocatiile de la bugetul de stat privind sprijinul statului pentru finantarea constructiilor de locuinte potrivit prevederilor prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului îndeplineste atributiile ordonatorului principal de credite, prevăzute în Legea privind finantele publice. În executia bugetului de stat, alocatiile pentru constructii de locuinte se repartizează si se acordă consiliilor locale beneficiare de către Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin intermediul consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, potrivit normelor metodologice. ART. 16 Lista cuprinzând numărul, structura pe numărul de camere si amplasamentul locuintelor, precum si lista persoanelor care vor beneficia de locuinte, în ordinea de prioritate stabilită conform art. 7 de către consiliile locale, se afisează la sediul acestora. ART. 17 Prin familie, în sensul prezentei legi, se întelege sotul, sotia, copiii si părintii sotilor, care locuiesc si gospodăresc împreună. ART. 18 Până la restituirea sumelor datorate de către beneficiarii locuintelor, se instituie ipoteca legală asupra locuintei. ART. 19 Înstrăinarea, prin acte între vii, a locuintelor pentru realizarea cărora s-au acordat subventii se poate face numai după restituirea integrală a sumelor actualizate datorate si pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii sumelor actualizate, obtinute ca subventii de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, în depozitul constituit pentru realizarea locuintelor, în conditiile prezentei legi. ART. 20 *** Abrogat CAP. 3 Închirierea locuintelor ART. 21 Închirierea locuintelor se face pe baza acordului dintre proprietar si chirias, consemnat prin contract scris, care se va înregistra la organele fiscale teritoriale si va cuprinde: a) adresa locuintei care face obiectul închirierii; b) suprafata locativă si dotările folosite în exclusivitate si în comun; c) suprafata curtilor si a grădinilor folosite în exclusivitate sau în comun; d) valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia si modul de plată; e) suma plătită în avans în contul chiriei; f) locul si conditiile în care se realizează primirea si restituirea cheilor; g) obligatiile părtilor privind folosirea si întretinerea spatiilor care fac obiectul contractului; h) inventarul obiectelor si al dotărilor aferente; i) data intrării în vigoare si durata; j) conditiile privind folosinta exclusivă si în comun a părtilor aflate în coproprietate; k) persoanele care vor locui împreună cu titularul contractului; l) alte clauze convenite între părti. ART. 22 Sunt nule de drept orice clauze cuprinse în contractul de închiriere, care: a) obligă chiriasul să recunoască sau să plătească în avans proprietarului orice sumă cu titlu de reparatie în sarcina proprietarului; b) prevăd responsabilitatea colectivă a chiriasilor în caz de degradare a elementelor de constructii si a instalatiilor, a obiectelor si dotărilor aferente spatiilor comune; c) impun chiriasilor să facă asigurări de daune; d) exonerează proprietarul de obligatiile ce îi revin potrivit prevederilor legale; e) autorizează pe proprietar să obtină venituri din nerespectarea clauzelor contractului de închiriere. ART. 23 În cazul în care părtile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriasul este obligat să părăsească locuinta la expirarea termenului contractual. ART. 24 Rezilierea contractului de închiriere înainte de termenul stabilit se face în următoarele conditii: a) la cererea chiriasului, cu conditia notificării prealabile într-un termen de minimum 60 de zile; b) la cererea proprietarului, atunci când: - chiriasul nu a achitat chiria cel putin 3 luni consecutiv; - chiriasul a pricinuit însemnate stricăciuni locuintei, clădirii în care este situată aceasta, instalatiilor, precum si oricăror alte bunuri aferente lor, sau dacă înstrăinează fără drept părti ale acestora; - chiriasul are un comportament care face imposibilă convietuirea sau împiedică folosirea normală a locuintei; - chiriasul nu a respectat clauzele contractuale; c) la cererea asociatiei de proprietari, atunci când chiriasul nu si-a achitat obligatiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioadă de 3 luni, dacă au fost stabilite, prin contractul de închiriere, în sarcina chiriasului. ART. 25 Evacuarea chiriasului se face numai pe baza unei hotărâri judecătoresti irevocabile. Chiriasul este obligat la plata chiriei prevăzute în contractul de închiriere, până la data executării efective a hotărârii de evacuare. ART. 26 Chiriasul poate subînchiria, modifica sau îmbunătăti locuinta detinută, numai cu acordul prealabil scris si în conditiile stabilite de proprietar, dacă acestea nu sunt interzise prin contractul de închiriere principal. Beneficiarul contractului de subînchiriere nu se poate prevala de nici un drept împotriva proprietarului si nici asupra oricărui titlu de ocupare. Contractul de subînchiriere, încheiat cu respectarea prevederilor legale, se înregistrează la organele fiscale teritoriale. ART. 27 În cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia, precum si în cazul titularului de contract, nerezident, care, fără a fi detasat, nu a mai folosit locuinta mai mult de 2 ani, fără întrerupere, închirierea continuă, după caz: a) în beneficiul sotului sau al sotiei, dacă a locuit împreună cu titularul; b) în beneficiul descendentilor sau al ascendentilor, dacă au locuit împreună cu acesta; c) în beneficiul altor persoane care au avut acelasi domiciliu cu titularul cel putin un an si care au fost înscrise în contractul de închiriere. În cazul mai multor cereri, beneficiul contractului de închiriere se dispune prin hotărâre judecătorească. În lipsa persoanelor care pot solicita locuinta, potrivit alin. 1, contractul de închiriere încetează în termen de 30 de zile de la data părăsirii domiciliului de către titularul contractului sau de la data înregistrării decesului ori de la împlinirea termenului de 2 ani de nefolosire neîntreruptă a locuintei. ART. 28 Proprietarul are următoarele obligatii: a) să predea chiriasului locuinta în stare normală de folosintă; b) să ia măsuri pentru repararea si mentinerea în stare de sigurantă în exploatare si de functionalitate a clădirii pe toată durata închirierii locuintei; c) să întretină în bune conditii elementele structurii de rezistentă a clădirii, elementele de constructie exterioare ale clădirii (acoperis, fatadă, împrejmuiri, pavimente), curtile si grădinile, precum si spatiile comune din interiorul clădirii (casa scării, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scări exterioare); d) să întretină în bune conditii instalatiile comune proprii clădirii (ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apă, de canalizare, instalatii de încălzire centrală si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze, centrale termice, crematorii, instalatii de colectare a deseurilor, instalatii de antenă colectivă, telefonice etc.). ART. 29 Chiriasul are următoarele obligatii: a) să efectueze lucrările de întretinere, reparatii sau înlocuire a elementelor de constructii si instalatii din folosinta exclusivă; b) să repare sau să înlocuiască elementele de constructii si de instalatii deteriorate din folosinta comună, ca urmare a folosirii lor necorespunzătoare, indiferent dacă acestea sunt în interiorul sau în exteriorul clădirii; dacă persoanele care au produs degradarea nu sunt identificate, cheltuielile de reparatii vor fi suportate de cei care au acces sau folosesc în comun elementele de constructii, de instalatii, obiectele si dotările aferente; c) să asigure curătenia si igienizarea în interiorul locuintei si la părtile de folosintă comună pe toată durata contractului de închiriere; d) să predea proprietarului locuinta în stare normală de folosintă, la eliberarea acesteia. Obligatiile chiriasului cu privire la întretinerea si repararea spatiului închiriat se păstrează si în cazul subînchirierii locuintei. ART. 30 În cazul neîndeplinirii de către proprietar a obligatiilor care îi revin cu privire la întretinerea si repararea locuintei închiriate, lucrările pot fi executate de către chiriasi în contul proprietarului, retinând contravaloarea acestora din chirie. Chiriasul va putea executa aceste lucrări, dacă degradarea produsă este de natură să afecteze folosinta normală a clădirii sau a locuintei si numai atunci când proprietarul, la sesizarea scrisă a chiriasului, nu a luat măsuri de executare a lucrării, în termen de 30 de zile de la data sesizării. ART. 31 Chiria practicată pentru locuinte va acoperi cheltuielile de administrare, întretinere si reparatii, impozitele pe clădiri si pe teren, precum si recuperarea investitiei, în functie de durata normată stabilită potrivit prevederilor legale, precum si un profit supus negocierii între părti. ART. 32 Nivelul maxim al chiriei pentru locuintele aflate în proprietatea statului se stabileste prin lege specială. Chiria maximă pentru aceste locuinte se diferentiază pe categorii de localităti si pe zone de către consiliile locale, după criteriile avute în vedere la stabilirea impozitelor si a taxelor locale pentru terenuri. ART. 33 Titularii de contracte de închiriere pot face între ei schimb de locuinte, cu avizul autoritătii care a aprobat închirierea sau, după caz, al proprietarului locuintei. CAP. 4 Administrarea clădirilor de locuit ART. 34 Clădirile de locuit pot fi date de proprietar în administrarea unor persoane fizice sau juridice, asociatii, servicii publice sau agenti economici specializati, după caz. Obligatiile celor care administrează sunt, în principal, următoarele: a) gestionarea bunurilor si a fondurilor bănesti; b) efectuarea formalitătilor necesare în angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor pentru exploatarea si întretinerea clădirii, derularea si urmărirea realizării acestor contracte; c) asigurarea cunoasterii si respectării regulilor de locuit în comun; d) reprezentarea intereselor proprietarului în raport cu autoritătile publice; e) îndeplinirea oricăror alte obligatii prevăzute de lege. ART. 35 În clădirile de locuit cu mai multe locuinte, proprietarul răspunde de asigurarea conditiilor de functionare normală a locuintei aflate în proprietate exclusivă si a spatiilor aflate în proprietate indiviză. În acest scop proprietarii se pot constitui în asociatii cu personalitate juridică. Modul de înfiintare, organizare si functionare a asociatiilor de proprietari se reglementează potrivit regulamentului-cadru cuprins în anexa nr. 2 la prezenta lege. ART. 35^1 Asociatia de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor si altor spatii, proprietate a membrilor săi, precum si un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de contributie la cheltuielile comune ale clădirii cu mai multe apartamente si/sau spatii cu altă destinatie decât aceea de locuintă, după cheltuielile de judecată datorate tuturor creditorilor în interesul cărora au fost făcute. Privilegiul se înscrie în registrul de publicitate imobiliară al judecătoriei, la cererea presedintelui asociatiei de proprietari, pe baza extraselor de pe listele lunare de plată a cotelor de contributie din care rezultă suma datorată, în cazul în care creanta reprezintă o restantă de cel putin 3 luni. Privilegiul se radiază la cererea reprezentantului legal al asociatiei sau a proprietarului, pe baza chitantei sau a altui înscris prin care asociatia confirmă plata sumei datorate. Operatiunile de publicitate imobiliară privitoare la privilegiul prevăzut la alin. 1 si 2 sunt scutite de taxa de timbru. ART. 36 În cazurile în care, în clădirile de locuinte, unul dintre proprietari sau chiriasi împiedică cu bună stiintă si sub orice formă folosirea normală a imobilului de locuit, creând prejudicii celorlalti proprietari sau chiriasi, după caz, la solicitarea proprietarilor clădirilor sau a reprezentantului legal al acestora, instanta va hotărî măsurile pentru folosirea normală a imobilului. ART. 37 Chiriasii clădirilor cu mai multe locuinte se pot asocia, potrivit legii, în scopul reprezentării intereselor lor în raporturile cu proprietarii, precum si cu alte persoane juridice sau persoane fizice. În acelasi scop, în cazul neconstituirii asociatiei, chiriasii pot mandata un reprezentant. CAP. 5 Locuinta socială ART. 38 Constructiile de locuinte sociale se pot realiza, în orice localitate, pe amplasamentele prevăzute în documentatiile de urbanism si în conditiile prezentei legi. Constituirea fondului de locuinte sociale se face prin realizarea de constructii noi si prin reabilitarea unor constructii existente. Consiliile locale controlează si răspund de fondul de locuinte sociale situate pe teritoriul unitătilor administrativ-teritoriale respective. ART. 39 Locuintele sociale apartin domeniului public al unitătilor administrativ-teritoriale. ART. 40 Locuintele sociale se vor amplasa numai pe terenurile apartinând unitătilor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 11. ART. 41 Locuinta socială se realizează cu respectarea suprafetei utile si a dotărilor stabilite în limita suprafetei construite, potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege. Pentru locuintele care se realizează prin reabilitarea constructiilor existente se consideră obligatorii numai prevederile legate de dotarea minimă. ART. 42 Au acces la locuintă socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar, realizat în ultimele 12 luni, cu cel putin 20% sub nivelul venitului net lunar pe membru de familie sau, după caz, pe persoană, stabilit conform prevederilor art. 8 alin. 2. Nivelul minim astfel calculat va fi corectat periodic de Guvern, în functie de evolutia situatiei economice si sociale, începând cu anul 1996. Venitul net lunar pe familie se stabileste pe baza declaratiei de venit si a actelor doveditoare, potrivit prevederilor legale. Declaratiile de venit, făcute cu nesinceritate, atrag răspunderea materială sau penală, după caz. ART. 43 Locuintele sociale se repartizează de către consiliile locale pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, în conditiile prevederilor prezentului capitol, si de ele pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită de consiliile locale, următoarele categorii de persoane: tinerii căsătoriti care au fiecare vârsta de până la 35 de ani, tinerii proveniti din institutii de ocrotire socială si care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I si II, persoanele handicapate, pensionarii, veteranii si văduvele de război, beneficiarii prevederilor Legii nr. 42/1990*), republicată, si ai Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, alte persoane sau familii îndreptătite. ------------ *) Legea nr. 42/1990, republicată, a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 341/2004. ART. 44 Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană împuternicită de acesta cu beneficiarii stabiliti de consiliul local, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declaratiei de venituri si a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale. Nivelul chiriei nu va depăsi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferenta până la valoarea nominală a chiriei, calculată potrivit art. 31, va fi subventionată de la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale unde este situată locuinta socială. ART. 45 Titularul contractului de închiriere este obligat să comunice primarului, în termen de 30 de zile, orice modificare produsă în venitul net lunar al familiei acestuia, sub sanctiunea rezilierii contractului de închiriere. În cazurile în care venitul net lunar pe familie s-a modificat, autoritatea administratiei publice locale va opera modificarea chiriei si a subventiei acordate, cuvenite proprietarului. ART. 46 Contractul de închiriere se poate rezilia: a) în conditiile prevăzute la art. 24 din prezenta lege; b) în cazul în care venitul mediu net lunar pe familie, realizat în 2 ani fiscali consecutivi, depăseste cu peste 20% nivelul minim prevăzut la art. 42 din prezenta lege, iar titularul contractului de închiriere nu a achitat valoarea nominală a chiriei în termen de 90 de zile de la comunicare. ART. 47 Locuintele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vândute. ART. 48 Nu pot beneficia de locuinte sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care: a) detin în proprietate o locuintă; b) au înstrăinat o locuintă după data de 1 ianuarie 1990; c) au beneficiat de sprijinul statului în credite si executie pentru realizarea unei locuinte; d) detin, în calitate de chirias, o altă locuintă din fondul locativ de stat. ART. 49 Beneficiarii locuintelor sociale nu au dreptul să subînchirieze, să transmită dreptul de locuire sau să schimbe destinatia spatiului închiriat, sub sanctiunea rezilierii contractului de închiriere si a suportării eventualelor daune aduse locuintei si clădirii, după caz. ART. 50 Finantarea locuintelor sociale se asigură din bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual, ale consiliilor locale, în care scop se instituie o subdiviziune de cheltuieli distinctă în aceste bugete. Statul sprijină constructia de locuinte sociale prin transferuri de la bugetul de stat, stabilite anual cu această destinatie în bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin legea bugetului de stat. Persoanele fizice si agentii economici pot sprijini prin donatii sau contributii constructia de locuinte sociale. CAP. 6 Locuinta de serviciu si locuinta de interventie ART. 51 Fondul de locuinte de serviciu se compune din: a) locuinte existente, care, potrivit prevederilor legale, rămân cu destinatia de locuinte de serviciu la data intrării în vigoare a prezentei legi; b) locuinte noi. Conditiile si durata de închiriere vor fi stipulate în contractul de închiriere încheiat între părtile contractante, accesoriu la contractul de muncă. ART. 52 Locuintele noi se finantează, în conditiile legii, din: a) bugetul de stat si bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual cu această destinatie; b) bugetele agentilor economici, pentru salariatii acestora. ART. 53 Locuintele de serviciu finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se realizează cu respectarea suprafetei utile si a dotărilor, în limita suprafetei construite pe apartament, potrivit anexei nr. 1. Locuintele de serviciu se vor amplasa după cum urmează: a) pe terenurile aflate în proprietatea statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, pentru locuintele finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, cu asigurarea viabilizării terenurilor, potrivit prevederilor art. 12; b) pe terenurile apartinând agentilor economici, pentru locuintele si lucrările de viabilizare a terenurilor, finantate din bugetele acestora. În situatii deosebite, determinate de natura amplasamentului si de caracterul zonei, cu aprobarea ordonatorilor de credite, locuintele prevăzute la alin. 1 se pot construi cu suprafete majorate cu până la 20% fata de cele prevăzute în anexa nr. 1, iar peste această limită, cu aprobarea Guvernului. Locuintele de serviciu realizate în conditiile prezentei legi, finantate din bugetul de stat si din bugetele locale, pot fi vândute în conditiile legii, cu aprobarea Guvernului, în situatia în care activitatea care a generat realizarea locuintelor respective s-a restrâns sau a încetat. ART. 54 Locuinta de interventie urmează regimul locuintei de serviciu. Locuintele de interventie se realizează o dată cu obiectivul de investitie si se amplasează în incinta acestuia sau în imediata apropiere. Locuintele de interventie nu pot fi vândute chiriasilor. CAP. 7 Locuinta de necesitate ART. 55 Locuinta de necesitate se finantează si se realizează în conditiile stabilite pentru locuinta socială. Locuinta de necesitate se închiriază temporar persoanelor si familiilor ale căror locuinte au devenit inutilizabile potrivit prevederilor art. 2 lit. f). Contractul de închiriere se încheie de către primarul localitătii sau de către o persoană împuternicită de acesta, pe baza hotărârii consiliului local, până la înlăturarea efectelor care au făcut inutilizabile locuintele. ART. 56 Consiliile locale pot declara, în cazuri de extremă urgentă, drept locuinte de necesitate, locuintele libere aflate în fondul de locuinte sociale. Locuintele de necesitate libere se pot constitui temporar ca fond de locuinte sociale. CAP. 8 Locuinta de protocol ART. 57 Locuintele de protocol sunt proprietate publică a statului. Administrarea fondului locativ de protocol se face de către Regia Autonomă "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", care asigură evidenta, întretinerea, repararea si conservarea acestuia, precum si încasarea chiriei. Atribuirea, ocuparea si folosirea locuintelor de protocol se fac în conditiile prezentei legi. ART. 58 Presedintele României, presedintele Senatului, presedintele Camerei Deputatilor si primul-ministru beneficiază, în conditiile prezentei legi, de câte o locuintă de protocol, ca resedintă oficială. Resedintele oficiale ale persoanelor prevăzute la alin. (1) se atribuie de către Guvern si sunt puse la dispozitia lor, împreună cu dotările aferente, pe perioada exercitării functiei, de către Regia Autonomă "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat". Lista cuprinzând imobilele cu destinatie de resedintă oficială, precum si celelalte locuinte de protocol si conditiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească, inclusiv cele de dotare si confort, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. ART. 59 Pot beneficia de locuintă de protocol, la cerere, cu plata chiriei prevăzute de lege, persoanele care îndeplinesc următoarele functii publice: vicepresedinti ai Senatului si ai Camerei Deputatilor, ministri de stat, ministrii si asimilatii acestora, precum si presedintele Curtii Supreme de Justitie, presedintele Curtii Constitutionale, presedintele Curtii de Conturi, presedintele Consiliului Legislativ si avocatul poporului, pe durata exercitării functiei sau a mandatului. Pentru persoanele prevăzute la alin. 1, atribuirea locuintei de protocol se face prin decizie a primului-ministru si se pune la dispozitia lor de către Regia Autonomă "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat". Atribuirea locuintelor de protocol se poate face numai dacă persoanele prevăzute la alin. 1 nu detin, în localitatea în care îsi desfăsoară activitatea, o altă locuintă care să corespundă conditiilor stabilite potrivit art. 58 alin. 3. Locuintele de protocol se amplasează numai în clădiri cu număr redus de apartamente destinate acestei folosinte. Suprafetele locuintelor de protocol vor fi cu cel putin 30% mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege. ART. 60 Pentru resedintele oficiale, Regia Autonomă "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" va încheia contracte de închiriere cu serviciile de specialitate ale institutiilor în care îsi desfăsoară activitatea persoanele beneficiare. Pentru locuintele de protocol, contractele de închiriere se încheie de către Regia Autonomă "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" cu beneficiarii directi, care, pe această bază, vor putea ocupa locuinta respectivă împreună cu membrii familiei. Contractul de închiriere a locuintelor de protocol si a celor cu destinatie de resedintă oficială încetează de drept în termen de 60 de zile de la data eliberării din functie a beneficiarului. Atribuirea, în conditiile prezentei legi, a unei resedinte oficiale, respectiv a unei locuinte de protocol, nu afectează drepturile locative detinute de persoanele prevăzute la art. 58 si 59. CAP. 9 Dispozitii tranzitorii si finale ART. 61 Orice litigiu în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se solutionează de către instantele judecătoresti. ART. 62 Prevederile Ordonantei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investitiilor pentru realizarea unor lucrări publice si constructii de locuinte, aprobată si modificată prin Legea nr. 82/1995, se aplică în continuare până la terminarea locuintelor începute. Alineatul 2 *** Abrogat Alineatul 3 *** Abrogat Alineatul 4 *** Abrogat ART. 63 (1) *** Abrogat (2) Persoanele juridice române care investesc din profit pentru lucrările prevăzute la art. 5, 6 si 12, separat sau cumulativ, beneficiază de scutirea de impozit pe profitul investit, conform prevederilor art. 5 din prezenta lege. ART. 64 Schimbarea destinatiei locuintelor, precum si a spatiilor cu altă destinatie situate în clădiri colective se poate face numai cu acordul proprietarului sau al asociatiei de proprietari. În vederea efectuării acestei schimbări, este necesar avizul favorabil al proprietarilor si, după caz, al titularilor contractelor de închiriere din locuintele cu care se învecinează, pe plan orizontal si vertical, spatiul supus schimbării. ART. 65 Construirea caselor de vacantă se autorizează, la cererea persoanelor fizice si a agentilor economici, numai pe terenurile aflate în proprietatea acestora sau concesionate în conditiile legii, în zonele stabilite prin documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. ART. 66 Plata chiriei pentru resedintele oficiale se face din bugetele Presedintiei României, Senatului, Camerei Deputatilor si Secretariatului General al Guvernului, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual. ART. 67 Guvernul răspunde de aplicarea unitară, pe întreg teritoriul tării, a politicii de dezvoltare a constructiei de locuinte. Programul de dezvoltare a constructiei de locuinte se elaborează de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pe baza fundamentării organelor administratiei publice centrale interesate, a consiliilor judetene si locale, în acord cu documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului, aprobate conform legii. ART. 68 Pentru aducerea la îndeplinire a dispozitiilor prezentei legi, Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare*). ----------- *) Normele metodologice au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 22 decembrie 2000. ART. 69 Proprietarii din clădirile cu mai multe locuinte în proprietate privată sau mixtă, constituiti în asociatii de locatari potrivit Legii nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, se reorganizează în asociatii de proprietari în conformitate cu Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari, cuprins în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege. Până la înfiintarea si functionarea birourilor de carte funciară, înregistrarea proprietătii în vederea constituirii asociatiilor de proprietari se face în registrele de publicitate de la birourile de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare din judecătorii. Până la data dobândirii personalitătii juridice a asociatiei de proprietari, asociatiile de locatari constituite potrivit Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea si functionarea asociatiei locatarilor îsi desfăsoară activitatea pe baza statutului propriu si a dispozitiilor prezentei legi. ART. 70 *** Abrogat ART. 71 Persoanele care beneficiază de drepturi mai favorabile decât cele prevăzute în prezenta lege, consacrate prin legi speciale, care se referă, printre altele, la materia raporturilor juridice locative si a celor conexe acestora, se bucură în continuare de aplicarea drepturilor mai favorabile. ART. 72 Dispozitiile prezentei legi privind închirierea locuintelor se completează cu dispozitiile Codului civil privind contractul de locatiune. ART. 73 La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: - Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, cu exceptia cap. 4 si a art. 63 cu referire la cap. 4 din aceeasi lege, exclusiv dispozitiile referitoare la suprafetele locative proprietate personală; - H.C.M. nr. 860/1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a Legii nr. 5/1973, în ceea ce priveste închirierea de locuinte; - Decretul Consiliului de Stat nr. 256/1984 privind îmbunătătirea regimului de construire a locuintelor si modificarea unor reglementări referitoare la stabilirea preturilor limită ale locuintelor care se construiesc din fondurile statului, a preturilor de contractare ale locuintelor proprietate personală si a preturilor de vânzare ale locuintelor din fondul locativ de stat, cu exceptia art. III si a anexelor nr. 3 si 4; - Decretul Consiliului de Stat nr. 68/1975 privind îmbunătătirea regimului de construire a locuintelor din fondurile statului sau din fondurile populatiei cu sprijinul statului în credite si executie; - art. 12 alin. 1 lit. a) si alin. 2, art. 21 - 25 si art. 35 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării constructiilor si unele măsuri pentru realizarea locuintelor; - orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi. ANEXA 1 EXIGENtE MINIMALE pentru locuinte A. Cerinte minimale: - acces liber individual la spatiul locuibil, fără tulburarea posesiei si a folosintei exclusive a spatiului detinut de către o altă persoană sau familie; - spatiu pentru odihnă; - spatiu pentru prepararea hranei; - grup sanitar; - acces la energia electrică si apa potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate si a reziduurilor menajere. B. Suprafete minimale ------------------------------------------------------------------------- | A | B | C | D | E | F | G | J | K | L | |------|--------------|-------|------|------|------|------|-------|-------| | nr. | nr. | mp | mp | mp | mp | mp | mp | mp | mp | |------|--------------|-------|------|------|------|------|-------|-------| | 1 | 1 | 18,00 | - | 2,50 | 5,00 | 4,50 | 2,00 | 37,00 | 58,00 | |------|--------------|-------|------|------|------|------|-------|-------| | 2 | 2 | 18,00 | 12,00 | 3,00 | 5,00 | 4,50 | 2,00 | 52,00 | 81,00 | |------|--------------|-------|------|------|------|------|-------|-------| | 3 | 3 | 18,00 | 22,00 | 3,00 | 5,50 | 6,50 | 2,50 | 66,00 | 102,00| |------|--------------|-------|------|------|------|------|-------|-------| | 4 | 3 | 19,00 | 24,00 | 3,50 | 5,50 | 6,50 | 3,50 | 74,00 | 115,00| |------|--------------|-------|------|------|------|------|-------|-------| | 5 | 4 | 20,00 | 34,00 | 3,50 | 6,00 | 7,50 | 4,00 | 87,00 | 135,00| |------|--------------|-------|------|------|------|------|-------|-------| | 6 | 4 | 21,00 | 36,00 | 4,50 | 6,00 | 7,50 | 4,50 | 93,00 | 144,00| |------|--------------|-------|------|------|------|------|-------|-------| | 7 | 5 | 22,00 | 46,00 | 5,00 | 6,50 | 9,00 | 5,00 | 107,00| 166,00| |------|--------------|-------|------|------|------|------|-------|-------| | 8 | 5 | 22,00 | 48,00 | 6,00 | 6,50 | 9,00 | 5,50 | 110,00| 171,00| ------------------------------------------------------------------------- SEMNIFICAtIA COLOANELOR: A = Persoane/familie B = Camere/locuintă C = Cameră de zi D = Dormitoare E = Loc de luat masa F = Bucătărie G = Încăperi sanitare J = Spatii de depozitare K = Suprafata utilă L = Suprafata construită NOTĂ: - Suprafata camerei de zi de la locuinta cu o cameră include spatiul pentru dormit. - Locul de luat masa poate fi înglobat în bucătărie sau în camera de zi. - Înăltimea liberă minimă a camerelor de locuit va fi de 2,55 m, cu exceptia mansardelor, supantelor si niselor, la care se va asigura un volum minim de 15 mc de persoană. - Suprafata locuibilă este suprafata desfăsurată a încăperilor de locuit. Ea cuprinde suprafata dormitoarelor si a camerei de zi. - Suprafata utilă este suprafata desfăsurată, mai putin suprafata aferentă peretilor. - Suprafata utilă a locuintei este suma tuturor suprafetelor utile ale încăperilor. Ea cuprinde: cameră de zi, dormitoare, băi, WC, dus, bucătărie, spatii de depozitare si de circulatie din interiorul locuintei. Nu se cuprind: suprafata logiilor si a balcoanelor, pragurile golurilor de usi, ale trecerilor cu deschideri până la 1,00 m, nisele de radiatoare, precum si suprafetele ocupate de sobe si cazane de baie (câte 0,50 mp pentru fiecare sobă si cazan de baie), în cazul în care încălzirea se face cu sobe. În cazul locuintelor duplex, rampa, mai putin palierele, nu se cuprinde în suprafata utilă a locuintei. - Suprafata construită pe locuintă, prevăzută în tabelul B, este suma suprafetelor utile ale încăperilor, logiilor, balcoanelor, precum si a cotei-părti din suprafetele părtilor comune ale clădirilor (spălătorii, uscătorii, casa scării, inclusiv anexele pentru colectarea, depozitarea si evacuarea deseurilor menajere, casa liftului etc.), la care se adaugă suprafata aferentă peretilor interiori si exteriori ai locuintei; în cazul încălzirii cu combustibil solid, se adaugă suprafata aferentă sobelor si cazanelor de baie. Nu sunt cuprinse suprafetele aferente boxelor de la subsol si ale garajelor care pot fi prevăzute distinct. - Suprafata încăperii sanitare principale din locuintă va permite accesul la cada de baie al persoanelor imobilizate în scaun cu rotile. - Încăperea sanitară se include în locuintă, în cazul în care pot fi asigurate alimentarea cu apă si canalizarea. - Lătimea minimă de circulatie a coridoarelor si a vestibulului din interiorul locuintei va fi de 12O cm. - În functie de amplasamentul constructiei, suprafetele construite pot avea abateri în limitele de +/- 10% . - Numărul de persoane pe locuintă se utilizează la repartizarea locuintelor sociale, de interventie, de serviciu si de necesitate. C. Încăperi sanitare Număr de camere/locuintă ------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ------------|---------|-------|--------|--------|-------| | Baie | 1 | 1 | 1 | 1 | 2 | ------------|---------|-------|--------|--------|-------| | Dus | - | - | - | 1 | - | ------------|---------|-------|--------|--------|-------| | WC | - | - | 1 | - | - | ------------|---------|-------|--------|--------|-------| D. Dotarea minimă a încăperilor sanitare ------------------- | Baie | Dus | WC | -----------------------------|------|-----|------| | Cadă de baie | | 1 | - | - | |------------------|----------|------|-----|------| | Vas WC | | 1 | 1 | 1 | |------------------|----------|------|-----|------| | | mare | 1 | - | - | | Lavoar |----------|------|-----|------| | | mic | - | 1 | 1 | |------------------|----------|------|-----|------| | Cuvă pentru dus | | - | 1 | - | |------------------|----------|------|-----|------| | | mare | 1 | - | - | | Etajeră |----------|------|-----|------| | | mică | - | 1 | 1 | |------------------|----------|------|-----|------| | | mare | 1 | - | - | | Oglindă |----------|------|-----|------| | | mică | - | 1 | 1 | |------------------|----------|------|-----|------| | Portprosop | | 1 | 1 | 1 | |------------------|----------|------|-----|------| | Portsăpun | | 1 | 1 | 1 | |------------------|----------|------|-----|------| | Porthârtie | | 1 | 1 | 1 | |------------------|----------|------|-----|------| | Cuier | | 1 | 1 | - | |------------------|----------|------|-----|------| | Sifon pardoseală | | 1 | 1 | - | |------------------|----------|------|-----|------| NOTĂ: - În baie se va prevedea spatiul pentru masina de spălat rufe. - Încăperile sanitare vor fi ventilate direct sau prin cos de ventilatie. E. Dotarea minimă a bucătăriei ------------------------------------------------------------- | Nr. de camere/locuintă | 1-2 | 3 | 4 | 5 | |-------------------------------|--------|------|------|-------| | Spălător cu cuvă si picurător | 1 | 1 | 1 | 1 | --------------------------------------------------------------- NOTĂ: - În bucătărie se vor prevedea: cos de ventilatie, spatiu pentru frigider si pentru masa de lucru. F. Dotarea minimă cu instalatii electrice -------------------------------------------------------- | Dormitor | Cameră de zi | Bucătărie | Baie | Dus | WC | ----------------|-----------|--------------|-----------|------|-----|----| | Loc de lampă | 1 | 1 | - | - | - | - | |----------------|-----------|--------------|-----------|------|-----|----| | Aplică | - | - | 1 | 1 | 1 | 1 | |----------------|-----------|--------------|-----------|------|-----|----| | Comutator | 1 | 1 | - | - | - | - | |----------------|-----------|--------------|-----------|------|-----|----| | Întrerupător | - | - | 1 | 1 | 1 | 1 | |----------------|-----------|--------------|-----------|------|-----|----| | Priză | 2 | 3 | 1 | - | - | - | |----------------|-----------|--------------|-----------|------|-----|----| |Priză cu contact| | | | | | | | de protectie | - | - | 1 | 1 | - | - | -------------------------------------------------------------------------- NOTĂ: - Se vor prevedea întrerupătoare si aplice pentru fiecare spatiu de depozitare si spatiu de circulatie. - Priza cu contact de protectie, instalată pentru baie, se montează în exteriorul încăperii. - Fiecare locuintă va fi prevăzută cu instalatie de sonerie. - În clădiri cu mai multe locuinte se vor prevedea instalatii si prize pentru antena colectivă si telefon. - Pentru locuintele situate în mediul rural, dotările minime privind încăperile sanitare si bucătăria se vor putea realiza pe parcursul existentei constructiei, în corelare cu racordarea locuintei la retelele de utilitate publică sau la sistemul propriu de alimentare cu apă si evacuare controlată a apelor uzate. G. Spatii si instalatii de folosintă comună pentru clădiri cu mai multe locuinte - Instalatii de prevenire si stingere a incendiilor, precum si ascensor conform normelor în vigoare. - Spatii pentru biciclete, cărucioare si pentru uscarea rufelor. - Spatii destinate colectării, depozitării si evacuării deseurilor menajere. - Spatii pentru depozitarea combustibililor solizi sau lichizi, în situatiile în care nu se pot asigura încălzirea centrală si/sau gaze la bucătărie. - Rampă de acces pentru persoanele imobilizate în scaun cu rotile. ANEXA 2 REGULAMENTUL-CADRU al asociatiilor de proprietari*) ------------ *) A se vedea si Hotărârea Guvernului nr. 400/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari. CAP. 1 Dispozitii generale, definitii ART. 1 Prezentul regulament-cadru stabileste modul de înfiintare si de functionare a asociatiilor de proprietari, precum si modul de administrare si de exploatare a unor clădiri aflate în proprietate. ART. 2 Regulamentul-cadru se aplică tuturor clădirilor cu mai multe apartamente în proprietate privată sau mixtă, inclusiv în cazul celor având spatii cu altă destinatie decât aceea de locuintă. ART. 3 Termenii utilizati în prezentul regulament au, următorul înteles: a) prin bloc de locuinte-clădire-condominiu se întelege o proprietate imobiliară din care unele părti sunt proprietăti individuale, reprezentate din apartamente sau spatii cu altă destinatie decât aceea de locuintă, iar restul, proprietate comună indiviză. Prin asimilare, poate fi definit condominiu si un tronson, cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit, în conditiile în care se poate delimita proprietatea comună. Proprietatea imobiliară nu este un condominiu decât dacă cota-parte indiviză de proprietate comună revine proprietarilor si nu poate fi separată de proprietatea asupra apartamentelor sau spatiilor cu altă destinatie decât aceea de locuintă. b) Prin spatiu, respectiv apartament, se întelege o parte dintr-o clădire destinată locuirii, în regim de proprietate individuală, care, împreună cu cota-parte indiviză din proprietatea comună, constituie o unitate de proprietate imobiliară. Cu exceptia unor situatii pentru care există alte prevederi exprese în acest regulament-cadru sau în acordul de asociere, drepturile de proprietate asupra unui apartament dintr-un bloc de locuinte/condominiu trebuie considerate în acelasi mod ca si drepturile de proprietate asupra altor proprietăti imobiliare. c) Prin proprietate comună se întelege toate părtile dintr-o clădire aflată în proprietate, care nu sunt apartamente si care sunt destinate folosirii în comun de către toti proprietarii din acea clădire. Proprietatea comună este indivizibilă si este detinută de proprietarii apartamentelor individuale, conform cotelor calculate. Proprietatea comună include toate părtile proprietătii care sunt în folosintă comună, ca: terenul pe care este construită clădirea, curtea inclusă, fundatia, structura de rezistentă, acoperisul, terasele, cosurile de fum, scările, holurile, pivnitele, subsolurile, casa scării, tubulatura de gunoi, rezervoarele de apă, ascensoarele. Proprietatea comună include instalatii ale clădirii aflate în folosintă comună cu care a fost înzestrată clădirea în timpul constructiei sau cu care a fost dotată mai târziu de către proprietari, ca de exemplu; canale pluviale, paratrăsnete, antene, instalatii de telefonie, instalatii electrice, conducte de apă, sisteme de încălzire si conducte de gaze care pot trece prin proprietatea comună până la punctele de distributie din apartamentele individuale. d) Prin cotă-parte se întelege cota de proprietate care îi revine fiecărui apartament proprietate individuală, din proprietatea comună, si este înscrisă în actul de proprietate. În situatia în care cotele-părti nu sunt înscrise în actele de proprietate, ele vor fi calculate pentru fiecare apartament, corespunzător cu raportul dintre suprafata locativă a fiecărui apartament si totalul suprafetelor locative ale tuturor apartamentelor din imobil. e) Prin fondatori se întelege orice persoană juridică, inclusiv statul, o institutie a administratiei publice locale, o persoană sau un grup de persoane care actionează împreună, care sau în numele căreia se înfiintează un condominiu si care prin vânzare sau orice altă formă de transfer oferă spatii, respectiv apartamente într-un bloc de locuinte pentru proprietarii individuali. f) Prin proprietar al spatiului, respectiv al apartamentului, se întelege persoana sau grupul de persoane care are în proprietate acel spatiu, respectiv apartament, într-un bloc de locuinte/condominiu. g) Prin asociatie de proprietari se întelege organizatia proprietarilor tuturor apartamentelor dintr-o clădire cu mai multe apartamente proprietate privată sau mixtă. h) Prin acord de asociere se întelege actul care consfinteste hotărârea proprietarilor de a se asocia, după înregistrarea proprietătii în Cartea funciară. i) prin cheltuieli comune se întelege cheltuielile sau obligatiile financiare ale asociatiei, care sunt legate de exploatarea, reparatia sau întretinerea proprietătii comune sau care nu pot fi înregistrate pe fiecare proprietate individuală. CAP. 2 Înfiintarea si înregistrarea asociatiei de proprietari ART. 4 Asociatia de proprietari se constituie pe baza hotărârii a cel putin jumătate plus unul din numărul proprietarilor apartamentelor si spatiilor cu altă destinatie decât aceea de locuintă, din cadrul unei clădiri. În clădirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociatii de proprietari pe fiecare tronson sau scară în parte, dacă proprietatea comună aferentă tronsonului sau scării poate fi delimitată si dacă este posibilă repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau scări. ART. 5 Cererea pentru dobândirea personalitătii juridice a asociatiei de proprietari, împreună cu statutul, acordul de asociere si procesul-verbal al adunării constitutive se înregistrează la organul financiar local în a cărui rază teritorială se află clădirea. Asociatia de proprietari dobândeste personalitate juridică în baza încheierii judecătorului delegat la organul financiar local de către presedintele judecătoriei în a cărei circumscriptie teritorială se află imobilul. Încheierea se dă fără citarea părtilor si este executorie. Încheierea este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judecă cu citarea părtilor. ART. 6 Alineatul 1 *** Abrogat Statutul asociatiei de proprietari se întocmeste în baza prezentei legi si a prezentului regulament-cadru al asociatiilor de proprietari. ART. 7 *** Abrogat CAP. 3 Acordul de asociere ART. 8 Acordul de asociere trebuie să contină mentiuni privind: numele, prenumele si domiciliul proprietarilor, individualizarea proprietătii potrivit titlului de proprietate. ART. 9 La întrunirea constitutivă a asociatiei de proprietari, proprietarii apartamentelor vor alege un comitet executiv si o comisie de cenzori si vor hotărî numărul membrilor acestora si durata mandatelor lor. Membrii comisiei de cenzori trebuie să aibă cunostinte de specialitate si experientă în domeniile economic, financiar si juridic. Asociatia de proprietari poate delega atributiile comisiei de cenzori, de control financiar si contabil, unor persoane fizice sau juridice, asociatii sau agenti economici specializati. Candidatul care va obtine cel mai mare număr de voturi va deveni presedintele asociatiei de proprietari. ART. 10 Stabilirea cotei-părti din cheltuielile de reparatie a proprietătii comune ce revine fiecărui proprietar din cadrul condominiului se face proportional cu cota-parte din proprietatea comună aferentă proprietătii individuale. Cheltuielile efectuate pentru plata unor servicii legate de proprietătile individuale din condominiu si care nu pot fi înregistrate pe fiecare dintre acestea sau pentru servicii legate de exploatarea si întretinerea proprietătii comune se repartizează în conformitate cu normele si normativele avute în vedere la facturarea comună a acestora si/sau în conformitate cu clauzele prevăzute în contractele încheiate cu furnizorii respectivelor servicii. ART. 11 În cazul spatiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar, raporturile de coproprietate vor fi reglementate potrivit dreptului comun. ART. 12 Acordul de asociere si statutul pot fi modificate în aceleasi conditii prevăzute pentru constituirea asociatiei. Modificările prevăzute la alin. 1 se înregistrează în conditiile stabilite pentru dobândirea personalitătii juridice. ART. 13 Înscrierea ulterioară în asociatia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenti la adunarea de constituire se face la cererea acestora, fără alte formalităti. CAP. 4 Drepturile si îndatoririle proprietarilor de apartamente ART. 14 Proprietarul unui apartament este obligat să mentină apartamentul în stare bună, pe propria sa cheltuială. Nici un proprietar nu poate încălca sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală. ART. 15 Cu un preaviz de 15 zile, proprietarul este obligat să accepte accesul în apartamentul său al unui reprezentant al asociatiei, atunci când este necesar să se inspecteze, să se repare sau să se înlocuiască elemente din proprietatea comună la care se poate avea acces numai din respectivul apartament. Fac exceptie cazurile de urgentă când nu este necesar nici un preaviz. ART. 16 Administrarea, întretinerea si reparatiile proprietătii comune cad în sarcina asociatiei, iar cheltuielile legate de acestea vor reprezenta cheltuieli comune. Asociatia de proprietari poate angaja alte persoane sau poate încheia contracte pentru realizarea, respectiv furnizarea acestor servicii. ART. 17 Asociatia de proprietari, cu întrunirea majoritătii voturilor, poate întreprinde măsuri vizând îmbunătătirea confortului si a eficientei clădirii. Instalatiile mai importante ca: boilere cu apă caldă, încălzire centrală, rezervoare de apă, ascensoare, alte dotări de amploare similare pot fi schimbate de asociatie numai cu aprobarea a cel putin două treimi din numărul voturilor proprietarilor. Persoanele fizice sau juridice, proprietari de locuinte în clădiri afectate de seisme, sunt obligate să ia măsuri pentru consolidarea acestora, potrivit prevederilor legale. Indiferent de natura interventiilor, se va avea în vedere mentinerea aspectului armonios si unitar al întregii clădiri. ART. 18 Proprietarul poate aduce îmbunătătiri sau modificări apartamentului său, fără a pune în pericol integritatea structurală a clădirii sau a altor apartamente. Proprietarul nu poate schimba aspectul proprietătii comune, fără a obtine mai întâi acceptul din partea asociatiei de proprietari. ART. 19 Zidurile dintre apartamentele alăturate, care nu fac parte din structura de rezistentă a clădirii, pot fi reamplasate prin acord între proprietarii apartamentelor respective si cu înstiintarea asociatiei de proprietari. Zidurile dintre apartamente si proprietatea comună, care nu fac parte din structura de rezistentă a clădirii, pot fi reamplasate numai prin amendarea acordului de asociere. ART. 20 Dacă proprietarul unui apartament sau oricare altă persoană care actionează în numele său provoacă daune oricărei părti din proprietatea comună sau unui alt apartament, respectivul proprietar trebuie să repare stricăciunile sau să plătească cheltuielile pentru lucrările de reparatii. CAP. 5 Organizarea si functionarea asociatiei de proprietari ART. 21 După prima întrunire organizatorică, de constituire a asociatiei de proprietari, va avea loc cel putin o dată pe an o adunare generală a membrilor asociatiei. Adunarea generală este alcătuită din toti membrii asociatiei de proprietari. Pentru situatii speciale, întrunirea asociatiei poate fi convocată oricând de către comitetul executiv sau de către membri ai asociatiei care detin în total cel putin 20% din cotele de proprietate. Toti proprietarii trebuie anuntati asupra oricărei întruniri a asociatei de proprietari cu cel putin 10 zile înainte ca aceasta să aibă loc. ART. 22 Asociatia de proprietari poate adopta hotărâri, dacă majoritatea membrilor sunt prezenti personal sau prin reprezentant. Dacă nu este întrunit cvorumul, adunarea va fi suspendată si reconvocată. La adunarea reconvocată, dacă există dovada că toti membrii asociatiei de proprietari au fost convocati, hotărârile pot fi adoptate prin votul majoritătii membrilor prezenti. Hotărârile adunării generale a asociatiei de proprietari privind buna întretinere si exploatare a clădirii de locuit sunt obligatorii si pentru proprietarii din aceeasi clădire care nu sunt membri ai asociatiei. ART. 23 Pentru adoptarea hotărârilor asociatiei de proprietari se vor avea în vedere următoarele: a) votul fiecărui proprietar are o pondere egală cu cota-parte din proprietatea comună; b) proprietarul poate fi reprezentat de către un membru al familiei sau de către un alt reprezentant care are o împuternicire semnată de către proprietarul în numele căruia votează; c) un membru al asociatiei de proprietari poate reprezenta cel mult încă un membru absent, prin împuternicire scrisă; d) în cazul unui vot paritar, votul presedintelui este decisiv. Hotărârile asociatiei de proprietari vor fi luate cu votul majoritătii membrilor asociatiei prezenti la lucrările adunării. ART. 24 Asociatia de proprietari îndeplineste următoarele atributii: a) adoptă si amendează bugetele de venituri si cheltuieli, precum si fondul de rulment; încasează cotele obisnuite si speciale pentru cheltuielile comune de la proprietarii de apartamente si de la proprietarii spatiilor cu altă destinatie decât aceea de locuintă; b) angajează si eliberează din functie pe cel care administrează proprietatea sau pe ceilalti functionari sau angajati, în vederea administrării si bunei functionări a clădirii; personalul necesar bunei gospodăriri a părtilor si a instalatiilor de folosintă comună ale clădirilor poate fi angajat prin contract individual de muncă sau prin conventie civilă; c) actionează sau sustine în justitie, în nume propriu sau în numele proprietarilor asociati, interesele legate de clădire; d) încheie contracte si îsi asumă obligatii în nume propriu sau în numele proprietarilor asociati, în interesele legate de clădire; e) reglementează folosirea, întretinerea, repararea, înlocuirea si modificarea părtilor proprietătii comune; f) impune penalizări pentru întârzierea plătii cotelor de întretinere; g) adoptă sau amendează deciziile, regulile si regulamentele; h) asigură completarea la zi a cărtii tehnice a constructiei; i) asigură urmărirea comportării în timp a constructiei, pe toată durata de existentă a acesteia; j) exercită alte atributii care i-au fost conferite prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor asociati. ART. 25 Dacă o hotărâre a asociatiei de proprietari este contrară legii sau acordului de asociere sau este de natură să producă daune considerabile intereselor proprietarilor, acestia pot ataca în justitie respectiva hotărâre, în termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia. Actionarea în justitie nu trebuie să întrerupă executarea hotărârii decât în cazul în care instanta dispune suspendarea acesteia. CAP. 6 Comitetul executiv ART. 26 Cu exceptia atributiilor rezervate exclusiv proprietarilor de apartamente, comitetul executiv poate reprezenta asociatia de proprietari în administrarea si exploatarea clădirii. Comitetul executiv poate angaja personal specializat sau poate numi alte persoane pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin. ART. 27 Presedintele asociatiei de proprietari reprezintă asociatia în derularea contractelor si îsi asumă obligatii în numele acesteia. El reprezintă asociatia de proprietari împotriva unui tert, inclusiv în actiunile initiate de asociatie împotriva unui proprietar sau chirias care nu si-a îndeplinit obligatiile fată de asociatie sau în procesele initiate de un proprietar care contestă o hotărâre a asociatiei de proprietari. CAP. 7 Cheltuieli comune; încasarea cotelor de întretinere ART. 28 Anul fiscal al asociatiei de proprietari va fi anul calendaristic. Înainte de începutul următorului an fiscal si pentru fiecare an fiscal ce urmează, comitetul executiv va pregăti si va prezenta proprietarilor în adunarea generală un buget anual, suficient pentru a acoperi cheltuielile anticipate de întretinere si functionare a proprietătii comune. Dacă membrii asociatiei de proprietari sunt de acord, se aprobă si un fond pentru repararea si îmbunătătirea proprietătii comune. Comitetul executiv va pregăti si va prezenta adunării generale suma necesară pentru alimentarea acestui fond. Bugetul anual va trebui să fie adoptat prin votul majoritar al adunării generale a asociatiei de proprietari. Asociatia de proprietari îsi va putea deschide cont la oricare unitate bancară sau filială C.E.C. ART. 29 Toti proprietarii de apartamente trebuie să plătească în avans cota ce le revine din bugetul pentru cheltuielile comune. Plata se va face conform hotărârii luate în adunarea generală. ART. 30 Cu aprobarea dată prin votul a două treimi din numărul membrilor asociatiei de proprietari, poate fi percepută o sumă specială, în afară cheltuielilor comune prevăzute în buget, destinată achitării cheltuielilor comune neprevăzute, dar necesare. Astfel de sume se vor plăti la termenele stabilite de adunarea generală a asociatiei de proprietari. ART. 31 Asociatia de proprietari poate impune o penalizare pentru neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevăzute, si a altor cheltuieli restante, oricărui proprietar care se va face vinovat de neplata acestora, timp de mai mult de 30 de zile de la termenul stabilit. Asociatia de proprietari are dreptul de a actiona în justitie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevăzute, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit. Actiunea este scutită de taxă de timbru. Sentinta dată în favoarea asociatiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusă în aplicare prin orice modalitate permisă de Codul de procedură civilă, pentru acoperirea datoriilor. ART. 31^1 Dispozitiile cuprinse în prezentul regulament-cadru referitoare la proprietarii de apartamente se aplică si proprietarilor spatiilor cu altă folosintă decât aceea de locuintă, situate în clădiri destinate locuirii. --------------