ORDIN   Nr. 88 din 20 martie 2007
pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apă si de canalizare

    Având în vedere prevederile art. 50 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilităti publice nr. 51/2006 si ale art. 6 si 40 din Legea serviciului de alimentare cu apă si de canalizare nr. 241/2006,
    în temeiul art. 10 alin. (5) si (6) din Hotărârea Guvernului privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - A.N.R.S.C.**) nr. 373/2002, cu modificările si completările ulterioare,

    presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală emite următorul ordin:

    ART. 1
    Se aprobă Regulamentul-cadru al serviciului de alimentare cu apă si de canalizare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
    ART. 2
    Departamentele de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.
    ART. 3
    Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

              Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare
               pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală,
                                Jeanina Preda

    Bucuresti, 20 martie 2007.
    Nr. 88.

    ANEXĂ

                               REGULAMENT-CADRU
    al serviciului de alimentare cu apă si de canalizare

    CAPITOLUL I
    Dispozitii generale

    ART. 1
    (1) Prevederile prezentului regulament se aplică serviciului public de alimentare cu apă si de canalizare, denumit în continuare serviciul de alimentare cu apă si de canalizare, din localitătile în care există sisteme publice de alimentare cu apă si canalizare, indiferent de mărimea acestora.
    (2) Prezentul regulament stabileste cadrul juridic unitar privind functionarea serviciului de alimentare cu apă si de canalizare, definind conditiile-cadru si modalitătile ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciului, precum si relatiile dintre operatorii si utilizatorii acestor servicii.
    (3) Prevederile regulamentului se aplică, de asemenea, la proiectarea, executarea, receptionarea, exploatarea si întretinerea instalatiilor din sistemul public de alimentare cu apă si de canalizare.
    (4) Operatorii de servicii de alimentare cu apă si de canalizare, indiferent de forma de proprietate, organizare si de modul în care este organizată gestiunea serviciilor în cadrul unitătilor administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor regulamentului serviciului de alimentare cu apă si de canalizare elaborat si aprobat de autoritătile administratiei publice locale.
    ART. 2
    În sensul prezentului regulament, notiunile de mai jos se definesc după cum urmează:
    2.1. apă potabilă - apă care îndeplineste indicatorii de potabilitate prevăzuti de legislatia în vigoare;
    2.2. ape uzate menajere - apele de canalizare rezultate din folosirea apei în gospodării, institutii publice si servicii, care rezultă mai ales din metabolismul uman si din activităti menajere si igienico-sanitare;
    2.3. ape uzate industriale - apele de canalizare rezultate din activităti economico-industriale sau corespunzând unei alte utilizări a apei decât cea menajeră;
    2.4. ape uzate orăsenesti - apele de canalizare rezultate din amestecul apelor uzate menajere cu apele uzate industriale sau agrozootehnice, preepurate sau nu, precum si apele care provin din stropirea si spălarea drumurilor publice sau private, a aleilor, a grădinilor si a curtilor imobilelor;
    2.5. ape pluviale - apele de canalizare care provin din precipitatii atmosferice;
    2.6. autoritate de reglementare competentă - Autoritatea Natională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice - denumită în continuare A.N.R.S.C.;
    2.7. acces la retea - dreptul utilizatorului serviciilor de alimentare cu apă si/sau de canalizare de a se bransa/racorda si de a folosi, în conditiile legii, retelele de distributie/colectare;
    2.8. acord de furnizare - documentul scris, emis de operator, care stabileste conditiile de furnizare pentru utilizator si defineste parametrii cantitativi si calitativi ai serviciului la bransamentul utilizatorului si prin care operatorul se angajează să furnizeze serviciul de alimentare cu apă;
    2.9. aviz de bransare/racordare - documentul scris, emis de operatorul serviciului de alimentare cu apă si de canalizare, prin care se stabilesc conditiile tehnice cu privire la proiectarea, amplasarea si executia bransamentelor de apă, respectiv a racordurilor de canalizare, si prin care se stabileste punctul de delimitare dintre retelele publice si instalatiile de utilizare;
    2.10. acord de preluare - documentul scris, emis de operatorul serviciului de canalizare pentru utilizator, prin care acesta se angajează să presteze serviciul de canalizare si care defineste conditiile si parametrii cantitativi si calitativi ai apelor uzate menajere si/sau industriale preluate la canalizarea publică;
    2.11. bransament de apă - partea din reteaua de alimentare cu apă, care asigură legătura dintre reteaua publică de distributie si reteaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri. Bransamentul deserveste un singur utilizator.
    2.12. caracteristici tehnice - totalitatea datelor si elementelor de natură tehnică, referitoare la o instalatie;
    2.13. cămin de bransament - constructie componentă a sistemului de distributie a apei, apartinând sistemului public de alimentare cu apă, care adăposteste contorul de bransament, cu montajul aferent acestuia;
    2.14. contor de bransament - aparatul de măsurare a cantitătii de apă consumată de utilizator, care se montează pe bransament între două vane-robinete, la limita proprietătii utilizatorului; contorul este ultima componentă a retelei publice de distributie în sensul de curgere a apei, fiind utilizat la determinarea cantitătii de apă consumată, în vederea facturării.
    2.15. contor de retea - aparatul de măsurare a cantitătii de apă transportată dintr-o zonă în alta a retelei publice. Contorul de retea nu poate fi utilizat la determinarea si facturarea cantitătii de apă consumată de unul sau mai multi utilizatori;
    2.16. contract-cadru - reglementare cu caracter normativ, care stabileste conditiile minimale pentru relatiile comerciale dintre operator si utilizator;
    2.17. domeniu public - totalitatea bunurilor mobile si imobile dobândite potrivit legii, aflate în proprietatea publică a unitătilor administrativ-teritoriale, care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de folosintă sau interes public local ori judetean, declarate ca atare prin hotărâre a consiliilor locale sau a consiliilor judetene si care nu au fost declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national;
    2.18. grad de asigurare în furnizare - nivel procentual de asigurare a debitului si presiunii apei necesare utilizatorului într-un interval de timp, precizat în anexa la contractul de furnizare si utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă si de canalizare;
    2.19. imobil - orice clădire sau teren, cu destinatie social-culturală, administrativă, de productie industrială, comercială, de prestări servicii sau de locuintă, inclusiv terenul aferent, cu regim juridic dovedit. În cazul blocurilor de locuinte, la care terenul aferent nu este delimitat, se consideră imobile toate acele blocuri care au adrese postale distincte;
    2.20. indicatori de performantă generali - parametri ai serviciului de furnizare/prestare pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate, urmărite la nivelul operatorilor;
    2.21. indicatori de performantă garantati - parametri ai serviciului de furnizare a căror niveluri minime de calitate se stabilesc si pentru care sunt prevăzute penalizări în contractele de furnizare/prestare, în cazul nerealizării lor;
    2.22. infrastructură tehnico-edilitară - ansamblul sistemelor de utilităti publice destinate furnizării/prestării serviciilor de utilităti publice; infrastructura tehnico-edilitară apartine domeniului public sau privat al unitătilor administrativ-teritoriale si este supusă regimului juridic al proprietătii publice sau private, potrivit legii;
    2.23. instalatii interioare de apă - totalitatea instalatiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, amplasate după punctul de delimitare dintre reteaua publică si instalatia interioară de utilizare a apei, si care asigură transportul apei preluate din reteaua publică la punctele de consum si/sau la instalatiile de utilizare;
    2.24. instalatii interioare de canalizare - totalitatea instalatiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, care asigură preluarea si transportul apei uzate de la instalatiile de utilizare a apei până la căminul de racord din reteaua publică;
    2.25. licentă - actul tehnic si juridic emis de autoritatea de reglementare competentă prin care se recunoaste calitatea de operator de servicii de utilităti publice într-un domeniu reglementat, precum si capacitatea si dreptul de a furniza/presta un serviciu de utilităti publice;
    2.26. lichidarea avariilor - activitate cu caracter ocazional si urgent prin care, în cazul aparitiei unor incidente care conduc sau pot conduce la pagube importante, se iau măsuri imediate pentru împiedicarea sau reducerea extinderii pagubelor, se determină, se înlătură cauzele care au condus la aparitia incidentului sau se asigură o functionare alternativă, se repară sau se înlocuieste instalatia, echipamentul, aparatul etc. deteriorat, se restabileste functionarea în conditii normale sau cu parametrii redusi, până la terminarea lucrărilor necesare asigurării unei functionări normale;
    2.27. operator - persoană juridică română sau străină care are competenta si capacitatea, recunoscute prin licentă, de a furniza/presta, în conditiile reglementărilor în vigoare, un serviciu comunitar de utilităti publice si care asigură nemijlocit administrarea si exploatarea sistemului de utilităti publice aferent acestuia. Operatori pot fi:
    - autoritătile administratiei publice locale sau o structură proprie a acestora, cu personalitate juridică;
    - asociatiile de dezvoltare comunitară;
    - societătile comerciale înfiintate de autoritătile administratiei publice locale sau de asociatiile de dezvoltare comunitară, cu capital social al unitătilor administrativ-teritoriale;
    - societătile comerciale cu capital social privat sau mixt;
    2.28. presiune de serviciu - presiunea ce trebuie asigurată de operator, în punctul de bransare, astfel încât să se asigure debitul normat de apă, la utilizatorul amplasat în pozitia cea mai dezavantajoasă;
    2.29. punct de delimitare - locul în care instalatiile aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului se bransează la instalatiile aflate în proprietatea sau în administrarea operatorului furnizor/prestator de servicii. Punctul de delimitare asigură identificarea pozitiei de montare a dispozitivelor de măsurare-înregistrare a consumurilor, stabilirea apartenentei instalatiilor, ca si precizarea drepturilor, respectiv a obligatiilor ce revin părtilor cu privire la exploatarea, întretinerea si repararea acestora. Delimitarea dintre instalatiile interioare de canalizare si reteaua publică de canalizare se face prin căminul de racord, care este prima componentă a retelei publice, în sensul de curgere a apei uzate;
    2.30. racord de canalizare - partea din reteaua publică de canalizare care asigură legătura dintre instalatiile interioare de canalizare ale utilizatorului si reteaua publică de canalizare, inclusiv căminul de racord;
    2.31. repartitor de costuri - aparat cu indicatii adimensionale destinat măsurării, înregistrării si individualizării consumurilor de apă pentru fiecare proprietar al unui condominiu. Contoarele de apă montate în aval de contorul de bransament pot fi utilizate numai ca repartitoare de costuri;
    2.32. retea de transport a apei - parte a sistemului public de alimentare cu apă, alcătuită din reteaua de conducte cuprinsă între captare si reteaua de distributie;
    2.33. retea de distributie a apei - parte a sistemului public de alimentare cu apă, alcătuită din reteaua de conducte, armături si constructii anexe, care asigură distributia apei la doi ori la mai multi utilizatori independenti;
    2.34. retea de canalizare - parte a sistemului public de canalizare, alcătuită din canale colectoare, canale de serviciu, cămine, guri de scurgere si constructii anexe care asigură preluarea, evacuarea si transportul apelor de canalizare de la doi ori de la mai multi utilizatori independenti;
    2.35. sectiune de control - locul de unde se prelevează probe de apă în vederea analizelor de laborator, acest loc fiind:
    - pentru apa potabilă si industrială: căminul de bransament;
    - pentru apa uzată: căminul de racord;
    2.36. serviciu de alimentare cu apă si de canalizare - totalitatea activitătilor de utilitate publică si de interes economic si social general efectuate în scopul captării, tratării, transportului, înmagazinării si distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei localităti, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea si evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice si a apelor de suprafată provenite din intravilanul acesteia;
    2.37. serviciu de alimentare cu apă - totalitatea activitătilor necesare pentru:
    - captarea apei brute, din surse de suprafată sau subterane;
    - tratarea apei brute;
    - transportul apei potabile si/sau industriale;
    - înmagazinarea apei;
    - distributia apei potabile si/sau industriale;
    2.38. serviciu de canalizare - totalitatea activitătilor necesare pentru:
    - colectarea, transportul si evacuarea apelor uzate de la utilizatori la statiile de epurare;
    - epurarea apelor uzate si evacuarea apei epurate în emisar;
    - colectarea, evacuarea si tratarea adecvată a deseurilor din gurile de scurgere a apelor pluviale si asigurarea functionalitătii acestora;
    - evacuarea, tratarea si depozitarea nămolurilor si a altor deseuri similare derivate din activitătile prevăzute mai sus;
    - evacuarea apelor pluviale si de suprafată din intravilanul localitătilor;
    2.39. sistem de alimentare cu apă - ansamblul constructiilor si terenurilor, instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul de alimentare cu apă. Sistemele de alimentare cu apă cuprind, de regulă, următoarele componente:
    - captări;
    - aductiuni;
    - statii de tratare;
    - statii de pompare, cu sau fără hidrofor;
    - rezervoare de înmagazinare;
    - retele de transport si distributie;
    - bransamente, până la punctul de delimitare;
    2.40. sistem de canalizare - ansamblul constructiilor si terenurilor aferente instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul de canalizare. Sistemele de canalizare cuprind, de regulă, următoarele componente:
    - racorduri de canalizare, de la punctul de delimitare si preluare;
    - retele de canalizare;
    - statii de pompare;
    - statii de epurare;
    - colectoare de evacuare spre emisar;
    - guri de vărsare în emisar;
    - depozite de nămol deshidratat;
    2.41. utilaj de bază - totalitatea aparatelor si masinilor necesare asigurării procesului tehnologic si a căror oprire sau scoatere din functiune afectează sau poate afecta esential desfăsurarea activitătii;
    2.42. utilizatori - persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct sau indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilităti publice, în conditiile legii.
    ART. 3
    La elaborarea si aprobarea regulamentelor serviciului de alimentare cu apă si de canalizare, autoritătile administratiei publice locale vor respecta următoarele principii:
    - securitatea serviciului;
    - tarifarea echitabilă;
    - rentabilitatea, calitatea si eficienta serviciului;
    - transparenta si responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu patronatele, sindicatele, utilizatorii si cu asociatiile reprezentative ale acestora;
    - continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ;
    - adaptabilitatea la cerintele utilizatorilor;
    - accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale;
    - respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor, protectiei mediului si sănătătii populatiei.
    ART. 4
    (1) Serviciile prestate prin sistemele de alimentare cu apă si de canalizare au drept scop asigurarea alimentării cu apă, canalizarea si epurarea apelor uzate pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitătilor si trebuie să îndeplinească la nivelul utilizatorilor, în punctele de delimitare/separare a instalatiilor, parametrii tehnologici si programele de furnizare stabilite în contractele de furnizare si cerintele indicatorilor de performantă aprobate de autoritatea administratiei publice locale.
    (2) Propunerile de indicatori de performantă ai serviciului de alimentare cu apă si de canalizare la utilizatori, rezultate din studiul efectuat în acest scop, vor fi supuse dezbaterii publice înaintea aprobării, având în vedere necesitatea asigurării alimentării cu apă, canalizării si epurării apelor uzate pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitătii.
    ART. 5
    (1) Apa potabilă distribuită prin sistemele de alimentare cu apă este destinată satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodăresti ale populatiei, ale institutiilor publice, ale operatorilor economici si, după caz, pentru combaterea si stingerea incendiilor, în lipsa apei industriale.
    (2) Apa potabilă distribuită utilizatorilor trebuie să îndeplinească, la bransamentele acestora, conditiile de potabilitate si parametrii de debit si presiune prevăzute în normele tehnice si reglementările legale în vigoare.
    (3) Utilizarea apei potabile în alte scopuri decât cele mentionate la alin. (1) este permisă numai în măsura în care există disponibilităti fată de necesarul de apă potabilă al localitătilor, stabilit potrivit prescriptiilor tehnice în vigoare.
    (4) În cazul în care cerintele de apă potabilă ale operatorilor economici nu pot fi acoperite integral, acestia pot să îsi asigure alimentarea cu apă potabilă prin sisteme proprii, realizate si exploatate în conditiile legii;
    (5) Pentru satisfacerea altor nevoi, cum ar fi: stropitul străzilor si al spatiilor verzi, spălatul pietelor si al străzilor, spălarea periodică a sistemului de canalizare, spălarea autovehiculelor si consumul tehnologic al unitătilor industriale, se va utiliza cu precădere apă industrială.
    (6) Apa industrială sau apa cu caracter nepotabil se poate asigura prin sisteme publice de alimentare cu apă industrială sau prin sisteme individuale realizate si exploatate de agentii economici.
    (7) Se interzice orice legătură sau interconectare între sistemele de alimentare cu apă potabilă si sistemele de alimentare cu apă industrială.
    ART. 6
    (1) Sistemul de canalizare trebuie să asigure, cu precădere, colectarea, transportul, epurarea si evacuarea într-un receptor natural a apelor uzate provenite de la utilizatorii serviciului de alimentare cu apă, precum si a apelor pluviale sau de suprafată colectate de pe teritoriul localitătilor.
    (2) Nămolurile provenite din statiile de tratare a apei, din sistemele de canalizare si din statiile de epurare a apelor uzate orăsenesti se tratează si se prelucrează în vederea neutralizării, deshidratării, depozitării controlate sau valorificării, potrivit reglementărilor legale în vigoare privind protectia si conservarea mediului, respectiv igiena si sănătatea populatiei.
    (3) Apele uzate evacuate în sistemele de canalizare trebuie să respecte conditiile precizate prin acordul de preluare în canalizare, respectiv prin contractul de prestare a serviciului, precum si pe cele impuse prin reglementările tehnice în vigoare, astfel încât, prin natura, cantitatea ori calitatea lor, să nu conducă la:
    a) degradarea constructiilor si instalatiilor componente ale sistemelor de canalizare;
    b) diminuarea capacitătii de transport a retelelor si a canalelor colectoare;
    c) perturbarea functionării normale a statiei de epurare prin depăsirea debitului si a încărcării sau prin inhibarea proceselor de epurare;
    d) aparitia unor pericole pentru igiena si sănătatea populatiei sau a personalului de exploatare a sistemului;
    e) aparitia pericolelor de explozie.
    (4) Evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate epurate si depozitarea nămolurilor provenite din statiile de epurare se fac numai în conditiile calitative si cantitative precizate în avizele, acordurile si autorizatiile de mediu eliberate de autoritătile competente, potrivit reglementărilor în vigoare din domeniul protectiei calitătii apei si a mediului, astfel încât să se garanteze protectia si conservarea mediului, respectiv igiena si sănătatea populatiei.
    (5) Preluarea în sistemele de canalizare a apelor uzate provenite de la agenti economici industriali sau de la alti utilizatori neracordati la retelele de distributie a apei se poate aproba numai în măsura în care capacitatea sistemelor nu este depăsită din punct de vedere hidraulic sau al încărcării cu substante impurificatoare si numai dacă nu contin poluanti toxici sau care pot inhiba ori bloca procesul de epurare.
    ART. 7
    (1) Măsurarea cantitătilor de apă preluate sau furnizate de operatori, prin intermediul sistemelor de alimentare cu apă, sub formă de apă potabilă, apă brută sau apă industrială, este obligatorie. Aceasta se realizează prin montarea la nivelul punctului de delimitare/separare a instalatiilor a echipamentelor de măsurare-înregistrare si control, cu respectarea prevederilor specifice în domeniu, emise de autoritatea de reglementare competentă.
    (2) Instalatiile din amonte de punctul de delimitare apartin sau sunt în administrarea operatorului, iar cele din aval apartin sau sunt în administrarea utilizatorului, după caz. Notiunile de amonte si aval corespund sensului de curgere a apei în instalatii, dinspre operator spre utilizator.
    (3) Până la montarea contoarelor, consumul facturat nu va depăsi consumul stabilit în regim pausal prevăzut de actele normative în vigoare.
    ART. 8
    (1) În vederea asigurării continuitătii serviciilor de apă si de canalizare, autoritătile administratiei publice locale au responsabilitatea planificării si urmăririi lucrărilor de investitii necesare functionării sistemelor în conditii de sigurantă si la parametrii ceruti prin prescriptiile tehnice. În acest scop se vor institui sisteme de planificare multianuală a investitiilor, plecându-se de la un plan director de perspectivă.
    (2) Hotărârile de dare în administrare sau contractele de delegare a gestiunii, după caz, vor prevedea sarcinile concrete ale autoritătilor administratiei publice locale si ale operatorului în ceea ce priveste realizarea investitiilor.
    (3) Operatorul sistemului de alimentare cu apă si/sau de canalizare trebuie să asigure functionarea permanentă a sistemului de alimentare cu apă la toti utilizatorii, precum si continuitatea evacuării apelor colectate de la acestia. Livrarea apei folosite în scopuri industriale se va face conform cerintei utilizatorului, pe baza unui program de furnizare acceptat de ambele părti (operator-utilizator).
    (4) Întreruperea alimentării cu apă si a evacuării apelor uzate la canalizare este permisă numai în cazuri prevăzute de lege sau de prezentul regulament, precum si în cazurile de fortă majoră.
    (5) Reteaua de alimentare cu apă, inclusiv bransamentele, intră în obligatiile de întretinere si reparatie ale operatorului.
    (6) În vederea îndeplinirii obligatiilor prevăzute la alin. (3), (4) si (5), operatorul va asigura exploatarea, întretinerea si repararea retelelor, în conformitate cu instructiunile tehnice specifice, pe baza unui program anual de revizii tehnice, reparatii curente si capitale, modernizări si investitii.
    (7) La solicitarea utilizatorilor operatorul va interveni pentru asigurarea continuitătii functionării retelei de canalizare. În cazul constatării existentei unor obturări ale canalizării din vina dovedită a utilizatorului, cheltuielile vor fi suportate de către acesta.

    CAPITOLUL II
    Siguranta serviciului de alimentare cu apă si de canalizare

    SECTIUNEA 1
    Documentatie tehnică

    ART. 9
    (1) Prezentul regulament stabileste documentatia tehnică minimă necesară desfăsurării serviciului de alimentare cu apă si a serviciului de canalizare.
    (2) Regulamentul stabileste documentele necesare exploatării, obligatiile proiectantului de specialitate, ale unitătilor de executie cu privire la întocmirea, reactualizarea, păstrarea si manipularea acestor documente.
    (3) Detalierea prevederilor prezentului regulament privind modul de întocmire, păstrare si reactualizare a evidentei tehnice se va face prin instructiuni/proceduri de exploatare specifice principalelor tipuri de instalatii.
    (4) Personalul de conducere al operatorului răspunde de existenta, corecta completare si păstrare a documentatiilor tehnice conform prevederilor prezentului regulament.
    ART. 10
    Proiectarea si realizarea sistemelor de alimentare cu apă si a sistemelor de canalizare sau a părtilor componente ale acestora se realizează în conformitate cu normativele si prescriptiile tehnice de proiectare si executie în vigoare, avizate de autoritătile competente, iar proiectul va tine seama de reglementările în vigoare privind protectia si conservarea mediului.
    ART. 11
    Fiecare operator va detine si va actualiza următoarele documente:
    a) actele de proprietate sau contractul prin care s-a făcut delegarea de gestiune;
    b) planul cadastral al situatiei terenurilor;
    c) planurile generale cu amplasarea constructiilor si instalatiilor aflate în exploatare, inclusiv cele subterane, aduse la zi, cu toate modificările sau completările;
    d) planurile clădirilor sau ale constructiilor speciale, având notate toate modificările sau completările la zi;
    e) studiile, datele geologice, geotehnice si hidrotehnice cu privire la terenurile pe care sunt amplasate lucrările aflate în exploatare sau conservare, precum si cele privind gospodărirea apelor, cu avizele necesare;
    f) cărtile tehnice ale constructiilor;
    g) documentatia tehnică a utilajelor si instalatiilor si, după caz, autorizatiile de punere în functiune a acestora;
    h) procese-verbale de constatare în timpul executiei si planurile de executie ale părtilor de lucrări sau ale lucrărilor ascunse;
    i) proiectele de executie ale lucrărilor, cuprinzând memoriile tehnice, breviarele de calcul, devizele pe obiecte, devizul general, planurile si schemele instalatiilor si retelelor etc.;
    j) documentele de receptie, preluare si terminare a lucrărilor, cu:
    - procese-verbale de măsurători cantitative de executie;
    - procese-verbale de verificări si probe, inclusiv probele de performantă si garantie, buletinele de verificări, analiză si încercări;
    - procese-verbale de realizare a indicatorilor tehnico-economici;
    - procese-verbale de punere în functiune;
    - procese-verbale de dare în exploatare;
    - lista echipamentelor montate în instalatii, cu caracteristicile tehnice;
    - procese-verbale de preluare ca mijloc fix, în care se consemnează rezolvarea neconformitătilor si a remedierilor;
    - documentele de aprobare a receptiilor si de predare în exploatare;
    k) schemele de functionare a instalatiilor, planurile de ansamblu, desenele de detaliu actualizate conform situatiei de pe teren, planurile de ansamblu si de detaliu ale fiecărui utilaj si/sau ale fiecărei instalatii, inclusiv planurile si cataloagele pieselor de schimb;
    l) instructiunile furnizorilor de echipament sau ale organizatiei de montaj privind manipularea, exploatarea, întretinerea si repararea echipamentelor si instalatiilor, precum si cărtile/fisele tehnice ale echipamentelor principale ale instalatiilor;
    m) normele generale si specifice de protectie a muncii, aferente fiecărui echipament, fiecărei instalatii sau fiecărei activităti;
    n) planurile de dotare si amplasare cu mijloace de stingere a incendiilor, planul de apărare a obiectivului în caz de incendiu, calamităti sau alte situatii exceptionale;
    o) regulamentul de organizare si functionare si atributiile de serviciu pentru întreg personalul;
    p) avizele si autorizatiile legale de functionare pentru clădiri, laboratoare, instalatii de măsură, inclusiv cele de protectie a mediului, obtinute în conditiile legii;
    q) inventarul instalatiilor si liniilor electrice conform instructiunilor în vigoare;
    r) instructiuni privind accesul în incintă si instalatii;
    s) documentele referitoare la instruirea, examinarea si autorizarea personalului;
    t) registre de control, de sesizări si reclamatii, de dare si retragere din exploatare, de manevre, de admitere la lucru etc.;
    u) bilantul cantitătilor de apă, conform proiectului, si rezultatele bilanturilor periodice întocmite conform prevederilor legale.
    ART. 12
    (1) Documentele puse la dispozitie de autoritatea publică locală, după caz, se vor păstra la sediul sau la punctele de lucru ale operatorului de pe raza de operare.
    (2) Documentatiile referitoare la constructii de orice fel se vor întocmi, reconstitui, completa si păstra conform normelor legale referitoare la "Cartea tehnică a constructiei".
    ART. 13
    (1) Documentatia de bază a lucrărilor si datele generale necesare exploatării vor fi întocmite numai de agenti economici specializati în proiectare, care o vor preda titularului de investitie.
    (2) Agentii economici care au întocmit proiectele au obligatia de a corecta toate planurile de executie, în toate exemplarele în care s-au operat modificări pe parcursul executiei, si, în final, să înlocuiască aceste planuri cu altele noi, originale, actualizate conform situatiei reale de pe teren si să predea proiectul pe sistem informational si de evidentă pentru exploatarea, întretinerea si repararea instalatiilor proiectate.
    (3) Organizatiile de executie si/sau montaj au obligatia ca, odată cu predarea lucrărilor, să predea si schemele, planurile de situatii si de executie modificate conform situatiei de pe teren. În cazul în care nu s-au făcut modificări fată de planurile initiale, se va preda câte un exemplar din aceste planuri, având pe ele confirmarea că nu s-au făcut modificări în timpul executiei.
    (4) În timpul executiei lucrărilor se interzic abaterile de la documentatia întocmită de proiectant fără avizul acestuia.
    ART. 14
    (1) Autoritătile administratiei publice locale detinătoare de instalatii tehnologice din infrastructura tehnico-edilitară aferente serviciului de alimentare cu apă si de canalizare, precum si operatorii care au primit în gestiune delegată aceste servicii în totalitate sau numai unele activităti componente ale acestuia au obligatia să îsi organizeze o arhivă tehnică pentru păstrarea documentelor de bază prevăzute la art. 11, organizată astfel încât să poată fi găsit orice document cu usurintă.
    (2) Pentru nevoile curente de exploatare se vor folosi numai copii de pe planurile, schemele si documentele aflate în arhivă.
    (3) Înstrăinarea sub orice formă a planurilor, schemelor sau documentelor aflate în arhivă este interzisă.
    (4) La încheierea activitătii de operare, operatorul va preda pe bază de proces-verbal întreaga arhivă pe care si-a constituit-o, fiind interzisă păstrarea de către acesta a vreunui document original sau copie.
    (5) Fiecare document va avea anexat un borderou în care se vor mentiona:
    a) data întocmirii documentului;
    b) numărul de exemplare originale;
    c) calitatea celui care a întocmit documentul;
    d) numărul de copii executate;
    e) necesitatea copierii, numele, prenumele si calitatea celui care a primit copii ale documentului, numărul de copii primite si calitatea celui care a aprobat copierea;
    f) data fiecărei revizii sau actualizări;
    g) calitatea celui care a întocmit revizia/actualizarea si calitatea celui care a aprobat;
    h) data de la care documentul revizuit/actualizat a intrat în vigoare;
    i) lista persoanelor cărora li s-au distribuit copii după documentul revizuit/actualizat;
    j) lista persoanelor care au restituit la arhivă documentul primit anterior revizuirii/modificării.
    ART. 15
    (1) Pentru toate echipamentele se vor întocmi fise tehnice care vor contine toate datele din proiect, din documentatiile tehnice predate de furnizori sau de executanti si din datele de exploatare luate de pe teren certificate prin acte de receptie care trebuie să confirme corespondenta lor cu realitatea.
    (2) Pe durata exploatării, în fisele tehnice se vor trece date privind:
    a) incidentele sau avariile;
    b) echipamentele care au fost afectate ca urmare a incidentului sau avariei;
    c) incidentele sau avariile altor echipamente produse de incidentul sau avaria în cauză;
    d) reparatiile efectuate pentru înlăturarea incidentului/avariei;
    e) costul reparatiilor accidentale sau planificate;
    f) lista de piese si/sau subansambluri înlocuite cu ocazia reparatiei accidentale sau planificate;
    g) componenta si echipa care a efectuat reparatia accidentală sau planificată, chiar în cazul în care reparatia s-a executat de alt agent economic;
    h) perioada cât a durat reparatia, planificată sau accidentală;
    i) comportarea în exploatare între două reparatii planificate;
    j) data scadentă si tipul următoarei reparatii planificate (lucrări de întretinere curentă, revizii tehnice, reparatii curente si capitale);
    k) data scadentă a următoarei verificări periodice;
    l) buletinele de încercări periodice si după reparatii.
    (3) Fisele tehnice se întocmesc pentru utilajele de bază, pentru fundatiile acestora si a echipamentelor, instalatiile de legare la pământ, dispozitivele de protectie si pentru instalatiile de comandă, teletransmisie si telecomunicatii.
    (4) Pentru baraje, canale de aductiune si evacuare, clădiri, cosuri de fum si altele asemenea, precum si pentru instalatiile de ridicat, cazane si recipiente sub presiune se va întocmi si folosi documentatia cerută de normele legale în vigoare.
    (5) Separat de fisele tehnice, pentru utilajele de bază (echipament sau aparataj) se va tine o evidentă a lucrărilor de întretinere curentă, revizii tehnice, reparatii curente si capitale.
    ART. 16
    (1) Utilajele de bază, echipamentele auxiliare (pompe, motoare etc.), precum si principalele instalatii mecanice (rezervoare, ascensoare, stăvilare, poduri rulante, macarale etc.) trebuie să fie prevăzute cu plăcute indicatoare cuprinzând datele de identificare pentru echipamentul respectiv în conformitate cu normele în vigoare.
    (2) Toate echipamentele mentionate la alin. (1), precum si conductele, barele electrice, instalatiile independente trebuie să fie numerotate după un sistem care să permită identificarea rapidă si usor vizibilă în timpul exploatării.
    (3) La punctele de conducere a exploatării trebuie să se găsească atât schemele generale ale instalatiilor (schemele normale de functionare electrice si mecanice), cât si, după caz, cele ale instalatiilor auxiliare (dozatoare, filtre, aer comprimat, alimentarea cu apă a instalatiilor fixe de stins incendiul, iluminatul principal si de sigurantă etc.), potrivit specificului activitătii si atributiilor.
    (4) Schemele trebuie actualizate astfel încât să corespundă situatiei reale din teren, iar numerotarea si notarea din scheme trebuie să corespundă notării reale a instalatiilor conform alin. (2).
    (5) Schemele normale de functionare vor fi afisate la loc vizibil.
    ART. 17
    (1) Instructiunile/procedurile tehnice interne pe baza cărora se realizează conducerea operativă a instalatiilor trebuie să fie clare, exacte, să nu permită interpretări diferite pentru o aceeasi situatie, să fie concise si să contină date asupra echipamentului, metodelor pentru controlul stării acestuia, asupra regimului normal si anormal de functionare si asupra modului de actionare pentru prevenirea incidentelor/avariilor.
    (2) Instructiunile/procedurile tehnice interne trebuie să delimiteze exact îndatoririle personalului cu diferite specialităti care concură la exploatarea, întretinerea sau repararea echipamentului si trebuie să cuprindă cel putin:
    a) îndatoririle, responsabilitătile si competentele personalului de deservire;
    b) descrierea constructiei si functionării echipamentului, inclusiv scheme si schite explicative;
    c) reguli referitoare la deservirea echipamentelor în conditiile unei exploatări normale (manevre de pornire/oprire, manevre în timpul exploatării, manevre de scoatere si punere sub tensiune);
    d) reguli privind controlul echipamentului în timpul functionării în exploatare normală;
    e) parametrii normali, limită si de avarie ai echipamentului;
    f) reguli de prevenire si lichidare a avariilor;
    g) reguli de prevenire si stingere a incendiilor;
    h) reguli de anuntare si adresare;
    i) enumerarea functiilor/meseriilor pentru care este obligatorie însusirea instructiunii/procedurii si promovarea unui examen sau autorizarea;
    j) măsuri pentru asigurarea protectiei muncii.
    (3) Instructiunile/procedurile tehnice interne se semnează de coordonatorul locului de muncă si sunt aprobate de persoana din cadrul personalului de conducere al operatorului desemnată în acest sens, mentionându-se data intrării în vigoare.
    (4) Instructiunile/procedurile tehnice interne se revizuiesc anual sau ori de câte ori este nevoie certificându-se prin aplicarea sub semnătură a unei stampile "valabil pe anul ......". Modificările si completările se aduc la cunostintă sub semnătură personalului obligat să le cunoască si să aplice instructiunea/procedura respectivă.
    ART. 18
    (1) Fiecare operator care desfăsoară una sau mai multe activităti specifice serviciului de alimentare cu apă si de canalizare trebuie să elaboreze, să revizuiască si să aplice instructiuni/proceduri tehnice interne.
    (2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1), toti operatorii vor întocmi liste cu instructiunile/procedurile tehnice interne necesare, cu care vor fi dotate locurile de muncă. Lista instructiunilor/procedurilor tehnice interne va cuprinde, după caz, cel putin:
    a) instructiuni/proceduri tehnice interne generale;
    b) instructiuni/proceduri tehnice interne pentru exploatarea instalatiilor principale;
    c) instructiuni/proceduri tehnice interne pentru principalele utilaje si instalatii auxiliare;
    d) instructiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea manevrelor curente;
    e) instructiuni/proceduri tehnice interne pentru lichidarea avariilor;
    f) instructiuni/proceduri tehnice interne pentru protectii si automatizări;
    g) instructiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea lucrărilor de întretinere.
    ART. 19
    (1) În instructiunile/procedurile tehnice interne vor fi descrise schema normală de functionare a fiecărui utilaj, instalatie, echipament si pentru fiecare constructie, mentionându-se si celelalte scheme admise de functionare a instalatiei, diferite de cea normală, precum si modul de trecere de la o schemă normală la una alternativă.
    (2) Pe scheme se va figura simbolic starea normală de functionare a elementelor componente.
    (3) Abaterile de la functionarea în schema normală de functionare se aprobă de conducerea tehnică a operatorului si se consemnează în evidentele de operare ale personalului de deservire si de conducere operativă.
    ART. 20
    (1) Personalul de operare va întocmi zilnic situatii cu datele de exploatare dacă acestea nu sunt înregistrate si memorate prin intermediul unui sistem informatic. Datele memorate în sistemul informatic sau cele întocmite de personalul de operare reprezintă forma primară a evidentei tehnice.
    (2) Documentatia operativă si evidentele tehnice trebuie examinate zilnic de personalul tehnic ierarhic superior, care va dispune măsurile necesare pentru eliminarea eventualelor defecte si deranjamente constatate în functionarea instalatiilor sau pentru cresterea eficientei si sigurantei în exploatare.

    SECTIUNEA a 2-a
    Îndatoririle personalului de operare

    ART. 21
    (1) Personalul de operare se compune din toti salariatii care deservesc instalatiile de alimentare cu apă si de canalizare, având ca sarcină de serviciu principală supravegherea functionării si executarea de manevre în mod nemijlocit la un echipament, într-o instalatie sau într-un ansamblu de instalatii.
    (2) Subordonarea pe linie de exploatare si tehnico-administrativă, precum si obligatiile, drepturile si responsabilitătile personalului de deservire se trec în fisa postului si în regulamentele/procedurile tehnice interne.
    (3) Locurile de muncă în care este necesară desfăsurarea activitătii se stabilesc de operator în procedurile proprii, în functie de:
    a) gradul de periculozitate a instalatiilor si a procesului tehnologic;
    b) gradul de automatizare a instalatiilor;
    c) gradul de sigurantă necesar în asigurarea serviciului;
    d) necesitatea supravegherii instalatiilor si procesului tehnologic;
    e) existenta teletransmisiei datelor si a posibilitătilor de executare a manevrelor de la distantă;
    f) posibilitatea interventiei rapide pentru prevenirea si lichidarea incidentelor, avariilor si incendiilor.
    (4) În functie de conditiile specifice de realizare a serviciului, operatorul poate stabili ca personalul să îsi îndeplinească atributiile de serviciu prin supravegherea mai multor instalatii amplasate în locuri diferite.
    ART. 22
    Principalele lucrări ce trebuie cuprinse în fisa postului personalului de deservire, privitor la exploatare si executie operativă, constau în:
    a) supravegherea instalatiilor;
    b) controlul curent al instalatiilor;
    c) executarea de manevre;
    d) lucrări de întretinere periodică;
    e) lucrări de întretinere neprogramate;
    f) lucrări de interventii accidentale.
    ART. 23
    (1) Lucrările de întretinere periodice sunt cele prevăzute în instructiunile furnizorilor de echipamentele, regulamentele de exploatare tehnică si în instructiunile/procedurile tehnice interne si se execută, de regulă, fără oprirea utilajelor de bază.
    (2) Lucrările de întretinere curentă neprogramate se execută în scopul prevenirii sau eliminării deteriorărilor, avariilor sau incidentelor si vor fi definite în fisa postului si în instructiunile de exploatare.
    ART. 24
    (1) În timpul prestării serviciului, personalul trebuie să mentină regimul cel mai sigur si economic în functionarea instalatiilor, în conformitate cu regulamentele de exploatare, instructiunile/procedurile tehnice interne, graficele/diagramele de regim si dispozitiile personalului ierarhic superior pe linie de exploatare sau tehnic-administrativă.
    (2) Instalatiile, echipamentele sau utilajele trebuie supravegheate conform sistemului de supraveghere stabilit, dacă este în functiune sau rezervă operatională.
    (3) Înregistrarea datelor de exploatare se face la intervalul de timp stabilit în proceduri, în conditiile stabilite la art. 20.
    (4) În cazul pornirii unor echipamente, la care conform instructiunilor trebuie asigurată o anumită viteză de încărcare sau paliere de functionare, înregistrarea datelor de exploatare se face la intervalele de timp stabilite, până la stabilizarea parametrilor normali de functionare.

    SECTIUNEA a 3-a
    Analiza si evidenta incidentelor si avariilor

    ART. 25
    (1) În scopul cresterii sigurantei în functionare a serviciului de alimentare cu apă si de canalizare si al continuitătii serviciului, operatorii vor întocmi proceduri de analiză operativă si sistematică a evenimentelor nedorite care au loc în instalatiile apartinând sistemului de alimentare cu apă si de canalizare, stabilindu-se măsuri privind cresterea fiabilitătii echipamentelor si schemelor tehnologice, îmbunătătirea activitătii de exploatare, întretinere si reparatii si cresterea nivelului de pregătire si disciplină a personalului.
    (2) Procedurile prevăzute la alin. (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului regulament-cadru si vor fi aprobate de autoritatea administratiei publice locale.
    ART. 26
    Evenimentele ce se analizează se referă, în principal, la:
    a) defectiuni curente;
    b) deranjamente la captări, statii de tratare, retele de transport si de distributie a apei;
    c) deranjamente la instalatiile de colectare, de transport, la statiile de epurare a apelor uzate si la cele de tratare si depozitare a nămolurilor;
    d) incidente si avarii;
    e) abateri sistematice ale parametrilor apei distribuite;
    f) limitări de consum impuse de anumite situatii existente la un moment dat în sistem.
    ART. 27
    (1) Defectiunile curente sunt caracterizate ca o abatere de la starea normală sau ca o deficientă a echipamentelor sau a instalatiilor, care nu duce la oprirea acestora.
    (2) Defectiunile se constată de către personalul de operare, în timpul supravegherii si controlului instalatiilor, si se remediază în conformitate cu procedurile aprobate.
    (3) Defectiunile pentru a căror remediere este necesară interventia altui personal decât cel de operare sau oprirea utilajului/instalatiei se înscriu în registrul de defectiuni.
    (4) Deranjamentele din retelele de transport si distributie sunt acele defectiuni care conduc la întreruperea serviciului către utilizatorii alimentati de la o ramură a retelei de transport sau dintr-o retea de distributie.
    (5) Deranjamentele din statiile de tratare sau de pompare constau în oprirea prin protectie voită sau fortată a unui echipament sau instalatie, care nu influentează în mod direct producerea de apă potabilă, fiind caracteristice echipamentelor si instalatiilor anexă. Se consideră deranjament si oprirea utilajelor auxiliare care a determinat intrarea automată în functiune a utilajului de rezervă.
    ART. 28
    (1) Se consideră incidente următoarele evenimente:
    a) declansarea sau oprirea fortată a instalatiilor indiferent de durată, dar care nu îndeplineste conditiile de avarie;
    b) declansarea sau oprirea fortată a utilajelor auxiliare, fără ca acestea să fie înlocuite prin anclansarea automată a rezervei, care conduce la reducerea cantitătii de apă produsă, transportată sau furnizată;
    c) reducerea cantitătii de apă potabilă si/sau industrială disponibilă sau a parametrilor de livrare a acesteia ori a apelor uzate preluate, sub limitele stabilite prin reglementări, pe o durată mai mare de 60 de minute, ca urmare a defectiunilor din instalatiile proprii.
    (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) nu se consideră incidente următoarele evenimente:
    a) iesirea din functiune a unei instalatii ca urmare a actionării corecte a elementelor de protectie si automatizare, în cazul unor evenimente care au avut loc într-o altă instalatie, iesirea din functiune fiind consecinta unui incident localizat si înregistrat în acea instalatie;
    b) iesirea din functiune sau scoaterea din exploatare a unei instalatii sau părti a acesteia, ca urmare a unor defectiuni ce pot să apară în timpul încercărilor profilactice pe partea electrică sau de automatizări, corespunzătoare scopului acestora;
    c) iesirea din functiune a unei instalatii auxiliare sau a unui element al acesteia, dacă a fost înlocuit automat cu rezerva, prin functionarea corectă a anclansării automate a rezervei, si nu a avut ca efect reducerea cantitătii de apă livrate utilizatorului sau preluării apelor uzate de la acesta;
    d) scoaterea accidentală din functiune a unei instalatii sau a unui element al acesteia în scopul eliminării unor defectiuni, dacă a fost înlocuit cu rezerva si nu a afectat alimentarea cu apă sau preluarea apelor uzate la/de la utilizatori;
    e) scoaterea din exploatare în mod voit a unei instalatii, pentru prevenirea unor eventuale accidente umane sau calamităti;
    f) întreruperile sau reducerile în livrarea apei potabile convenite în scris cu utilizatorii care ar putea fi afectati.
    ART. 29
    (1) Se consideră avarii următoarele evenimente:
    a) întreruperea accidentală, totală sau partială, a livrării apei potabile către utilizatori pentru o perioadă mai mare de 6 ore;
    b) întreruperea accidentală, totală sau partială, a livrării apei potabile sau industriale către operatorii economici pe o perioadă mai mare decât limitele prevăzute în contracte;
    c) defectarea sau iesirea accidentală din functiune a utilajelor auxiliare ori a unor instalatii sau subansambluri din instalatiile de producere a apei potabile sau industriale, care conduc la reducerea cantitătilor utilizabile cu mai mult de 30% pe o durată mai mare de 72 de ore;
    d) defectarea sau iesirea accidentală din functiune a unor instalatii de producere sau transport al apei potabile sau industriale, indiferent de efectul asupra utilizatorilor, dacă fac ca acestea să rămână indisponibile pe o durată mai mare de 72 de ore;
    e) defectarea sau iesirea accidentală din functiune a instalatiilor de producere si transport al apei potabile si industriale, care conduc la reducerea cantitătii livrate cu mai mult de 50% pe o durată mai mare de o oră.
    (2) Dacă pe durata desfăsurării evenimentului, ca urmare a consecintelor avute, acesta îsi schimbă categoria de încadrare, respectiv din incident devine avarie, evenimentul se va încadra pe toată durata desfăsurării lui în categoria avariei.
    ART. 30
    Analiza avariei se efectuează imediat după producerea evenimentului respectiv de către factorii de răspundere ai operatorului, de regulă, împreună cu cei ai autoritătilor administratiei publice locale.
    ART. 31
    Analiza fiecărui incident sau a fiecărei avarii va trebui să aibă următorul continut:
    a) locul si momentul aparitiei incidentului sau avariei;
    b) situatia înainte de incident sau avarie, dacă se functiona sau nu în schemă obisnuită, cu indicarea abaterilor de la aceasta;
    c) prilejul care a favorizat aparitia si dezvoltarea evenimentelor;
    d) descrierea cronologică a tuturor evenimentelor pe baza diagramelor, rapoartelor înregistrărilor computerizate si declaratiilor personalului;
    e) manevrele efectuate de personal în timpul desfăsurării si lichidării evenimentului;
    f) situatia functionării semnalizărilor, protectiilor si automatizărilor;
    g) efectele produse asupra instalatiilor, dacă a rezultat echipament deteriorat, cu descrierea deteriorării;
    h) efectele asupra utilizatorilor, utilitătile nelivrate, durata de întrerupere, valoarea pagubelor estimate sau alte efecte;
    i) stadiul verificărilor profilactice, reviziile si reparatiile pentru echipamentul sau protectiile care nu au functionat corespunzător;
    j) cauzele tehnice si factorii care au provocat fiecare eveniment din succesiunea de evenimente;
    k) modul de comportare a personalului cu ocazia evenimentului si modul de respectare a instructiunilor;
    l) influenta schemei tehnologice sau de functionare în care sunt cuprinse instalatiile afectate de incident sau avarie;
    m) situatia procedurilor/instructiunilor de exploatare si reparatii si a cunoasterii lor, cu mentionarea lipsurilor constatate si a eventualelor încălcări ale celor existente;
    n) măsuri tehnice si organizatorice de prevenire a unor evenimente asemănătoare, cu stabilirea termenelor si responsabilitătilor.
    ART. 32
    (1) Analiza incidentelor si avariilor trebuie finalizată în cel mult 5 zile de la lichidarea acestora.
    (2) În cazul în care pentru lămurirea cauzelor si consecintelor sunt necesare probe, încercări, analize de laborator sau obtinerea unor date tehnice suplimentare, termenul de finalizare a analizei incidentului sau avariei va fi de 15 zile de la lichidarea acesteia.
    (3) În cazul în care în urma analizei rezultă că evenimentul a avut loc ca urmare a proiectării instalatiei, montării instalatiei, deficientelor echipamentului, calitătii slabe a materialelor sau datorită actiunii ori inactiunii altor persoane fizice sau juridice asupra ori în legătură cu instalatia sau echipamentul analizat, rezultatele analizei se vor transmite factorilor implicati, pentru punct de vedere.
    (4) Analiza avariei sau incidentului se face la nivelul operatorului care are în gestiune instalatiile respective, cu participarea proiectantului, furnizorului de echipament si/sau a executantului, după caz, participarea acestora fiind obligatorie la solicitarea operatorului sau a autoritătii administratiei publice locale.
    (5) Dacă avaria sau incidentul afectează sau influentează functionarea instalatiilor aflate în administrarea altor operatori sau agenti economici, operatorul care efectuează analiza va solicita acestora transmiterea în maximum 48 de ore a tuturor datelor si informatiilor necesare analizării avariei sau incidentului.
    ART. 33
    (1) Rezultatele analizei incidentului sau avariei se consemnează într-un formular-tip denumit "fisă de incident", iar la exemplarul care rămâne la operator se vor anexa documentele primare legate de analiza evenimentului.
    (2) Continutul minim al fisei de incident va fi în conformitate cu prevederile art. 31.
    ART. 34
    (1) În vederea satisfacerii în conditii optime a necesitătilor de alimentare continuă cu apă potabilă si a preluării apelor uzate, operatorii vor urmări evidentierea distinctă a întreruperilor si limitărilor, a duratei si a cauzelor de întrerupere a utilizatorilor, inclusiv a celor cu cauze în instalatiile acestora, dacă au afectat functionarea instalatiilor proprii.
    (2) Situatia centralizatoare privind aceste întreruperi sau limitări se va transmite trimestrial autoritătii administratiei publice locale.
    ART. 35
    (1) Analiza deteriorării echipamentelor se face în scopul determinării indicatorilor de fiabilitate a acestora în conditii de exploatare.
    (2) Pentru evidentierea deteriorărilor de echipament care au avut loc cu ocazia incidentelor sau avariilor, analiza se face concomitent cu analiza incidentului sau avariei pentru fiecare echipament în parte, rezultatele consemnându-se într-un formular-tip denumit "fisă pentru echipament deteriorat", care se anexează la fisa incidentului.
    (3) Pentru evidentierea deteriorării echipamentelor ca urmare a încercărilor profilactice, manipulării, reparatiilor sau întretinerii necorespunzătoare, neefectuării la timp a reparatiilor sau reviziilor planificate, a scoaterii din functiune a acestor echipamente sau a instalatiei din care fac parte si care au fost înlocuite cu rezerva (indiferent de modul cum s-a făcut această înlocuire), care au avut loc în afara evenimentelor încadrate ca incidente sau avarii, operatorul va tine o evidentă separată pe tipuri de echipamente si cauze.
    (4) Evidentierea defectiunilor si deteriorărilor se face si în perioada de probe de garantie si punere în functiune după montare, înlocuire sau reparatie capitală.
    ART. 36
    (1) Fisele de incidente si de echipament deteriorat reprezintă documente primare pentru evidenta statistică si aprecierea realizării indicatorilor de performantă.
    (2) Păstrarea evidentei se face la operator pe toată perioada cât acesta prestează/furnizează serviciul.
    (3) La încheierea activitătii de operare se aplică prevederile art. 14 alin. (4).

    SECTIUNEA a 4-a
    Asigurarea sigurantei de functionare a instalatiilor

    ART. 37
    (1) Pentru cresterea sigurantei în functionare a serviciilor de alimentare cu apă si de canalizare si pentru continuitatea alimentării cu apă si preluării apelor uzate, operatorii vor întocmi proceduri prin care se instituie reguli de efectuare a manevrelor în instalatiile apartinând sistemului de alimentare cu apă si de canalizare.
    (2) Procedurile prevăzute la alin. (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului regulament-cadru.
    ART. 38
    Manevrele în instalatii se execută pentru:
    a) modificarea regimului de functionare a instalatiilor sau ansamblului de instalatii, fiind determinate de necesitătile obiective de adaptare a functionării la cerintele utilizatorilor, realizarea unor regimuri optime de functionare, reducerea pierderilor etc., având un caracter frecvent si executându-se mereu la fel, denumite manevre curente;
    b) modificarea configuratiei instalatiilor sau grupurilor de instalatii, fără ca acestea să aibă un caracter frecvent sau periodic, precum si cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor pentru lucrări sau probe si redarea lor în exploatare, denumite manevre programate;
    c) izolarea echipamentului defect si restabilirea circuitului functional tehnologic al instalatiei sau ansamblului de instalatii, executate cu ocazia aparitiei unui incident, denumite manevre de lichidare a incidentelor.
    ART. 39
    În sensul prezentului regulament, nu sunt considerate manevre în instalatii modificările regimurilor de functionare care au loc ca urmare a actiunii sistemelor de automatizare si protectie sau sunt executate curent de personalul de operare asupra sistemelor de reglaj, pe baza instructiunilor de exploatare, fără modificarea schemei de functionare aprobate.
    ART. 40
    Manevrele trebuie concepute astfel încât:
    a) succesiunea operatiilor în cadrul manevrelor să asigure desfăsurarea normală a acestora;
    b) trecerea de la starea initială la starea finală dorită să se facă printr-un număr minim de operatii;
    c) ordinea de succesiune a operatiilor trebuie să aibă în vedere respectarea procesului tehnologic stabilit prin instructiunile de exploatare a echipamentului sau a instalatiei la care se execută manevra;
    d) să fie analizate toate implicatiile pe care fiecare operatie le poate avea atât asupra instalatiei în care se execută manevra, cât si asupra restului instalatiilor legate tehnologic de aceasta, în special din punct de vedere al sigurantei în exploatare;
    e) manevra să se efectueze într-un interval de timp cât mai scurt, stabilindu-se operatiile care se pot executa simultan fără a se conditiona una pe alta, în functie de numărul de executanti si de posibilitatea supravegherii directe de către responsabilul de manevră;
    f) să se tină seama de respectarea obligatorie a normelor de protectie a muncii;
    g) fiecare operatie de actionare asupra unui element prin comandă de la distantă să fie urmată de verificarea realizării acestei comenzi sau verificarea realizării efectului corespunzător;
    h) persoana care concepe manevra trebuie să cunoască instalatia în care se vor executa operatiile cerute de manevră, să dispună de schema detaliată corespunzătoare situatiei din teren si de schema tehnologică de executare a manevrei.
    ART. 41
    Manevrele în instalatii se efectuează numai pe baza unui document scris numit foaie de manevră, care trebuie să contină:
    a) tema manevrei;
    b) scopul manevrei;
    c) succesiunea operatiilor;
    d) notatii în legătură cu dispunerea si îndeplinirea operatiilor;
    e) persoanele care execută sau au legătură cu manevra si responsabilitătile lor.
    ART. 42
    După scopul manevrei, foaia de manevră poate fi:
    a) foaie de manevră permanentă, al cărei continut este prestabilit în instructiunile/procedurile tehnice interne, putându-se folosi la:
    - manevre curente;
    - anumite manevre programate, cu caracter curent;
    - anumite manevre în caz de incident, având un caracter curent;
    b) foaie de manevră pentru manevre programate, al cărei continut se întocmeste pentru efectuarea de lucrări programate sau accidentale si care prin caracterul său necesită o succesiune de operatii ce nu se încadrează în foile de manevră permanente.
    ART. 43
    Manevrele cauzate de incidente sau avarii se execută fără foaie de manevră. Lichidarea incidentelor se execută pe baza procedurilor/instructiunilor întocmite în acest sens.
    ART. 44
    (1) Întocmirea, verificarea si aprobarea foilor de manevră se fac de către persoanele desemnate de operator, care au pregătirea necesară si asigură executarea serviciului operativ si tehnico-administrativ.
    (2) Nu se admit verificarea si aprobarea foilor de manevră telefonic.
    (3) În functie de necesitate, la foaia de manevră se anexează o schemă de principiu referitoare la manevra care se efectuează.
    (4) Foaia de manevră întocmită, verificată si aprobată se pune în aplicare numai în momentul în care există aprobarea pentru efectuarea manevrei la echipamentul, instalatia sau ansamblul de instalatii în cauză conform procedurilor aprobate.
    ART. 45
    Manevrele curente, programate sau accidentale, pot fi initiate de persoane prevăzute în procedurile aprobate si care răspund de necesitatea efectuării lor.
    ART. 46
    Executarea manevrelor în cazul lucrărilor normale, programate, si al probelor profilactice trebuie realizată astfel încât echipamentul să nu fie scos din exploatare mai devreme decât este necesar si nici să nu se întârzie admiterea la lucru.
    ART. 47
    Fiecare operator va stabili prin decizie si procedură internă nomenclatorul cu manevrele ce se execută pe bază de foi de manevră permanente sau pe bază de instructiuni/proceduri tehnice interne.
    ART. 48
    (1) Darea în exploatare a echipamentelor nou-montate se face conform instructiunilor de proiectare si/sau ale furnizorului de echipament cu privire la probele mecanice, rodajul mecanic, probele tehnologice si punerea în functiune.
    (2) În perioadele de probe mecanice ale echipamentelor, manevrele si operatiile respective cad în sarcina organizatiei care execută montajul, cu participarea personalului de exploatare.
    (3) După terminarea probelor mecanice si eventual a rodajului în gol, se face receptia preliminară a lucrărilor de constructii-montaj sau lucrările se preiau de către beneficiar cu proces-verbal de preluare-primire, după care rodajul în sarcină si probele tehnologice cad în sarcina beneficiarului.
    ART. 49
    (1) După terminarea manevrei se vor înscrie în evidentele operative ale instalatiei executarea acestora conform foii de manevră, ora începerii si terminării manevrei, starea operativă, configuratia etc., în care s-au adus echipamentele respective, precum si orele la care s-au executat operatiile care prezintă importantă în functionarea echipamentelor, instalatiilor sau ansamblurilor de instalatii.
    (2) Este obligatorie înscrierea tuturor montărilor si demontărilor de flanse oarbe folosite pentru blindarea circuitelor, precum si admiterile la lucru, respectiv terminarea lucrărilor, conform instructiunilor/procedurilor interne.
    ART. 50
    (1) Trecerea de la schema obisnuită la o altă variantă de schemă de functionare se admite numai în cazurile de prevenire de incidente, accidente si incendii, precum si în cazurile de indisponibilitate a unor echipamente componente ale instalatiilor respective, personalul de deservire operativă si de comandă operativă răspunzând de manevra făcută.
    (2) Trecerea de la schema normală la una dintre schemele-variantă se va face pe baza foii de manevră si cu asistentă tehnică.
    ART. 51
    Orice persoană care execută, coordonează, conduce, dispune, aprobă sau participă la pregătirea, coordonarea, efectuarea manevrelor în instalatiile sistemelor de alimentare cu apă si de canalizare trebuie să cunoască prevederile privind executarea manevrelor în instalatii si să le aplice.

    CAPITOLUL III
    Sisteme de alimentare cu apă si de canalizare

    ART. 52
    Prin sistemele de alimentare cu apă si de canalizare se realizează:
    a) serviciul de alimentare cu apă potabilă, care are drept scop asigurarea apei potabile pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitătii. Apa potabilă este destinată, în ordinea prioritătilor, pentru stingerea incendiilor, consumul spitalelor si scolilor, consumul menajer, serviciilor publice, precum si pentru consumul necesar în activităti productive si comerciale;
    b) serviciul de alimentare cu apă industrială, care are drept scop asigurarea apei industriale pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitătii. Apa industrială va fi utilizată în functie de necesitătile tehnologice specifice zonei;
    c) serviciul de canalizare, care are drept scop asigurarea serviciilor de canalizare pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitătii. În functie de specificul localitătii, sistemul de canalizare se poate realiza în sistem unitar, divizor sau mixt.
    ART. 53
    Sursele de apă sunt, în general, surse de suprafată (lacuri, râuri, pâraie etc.) si subterane, iar emisari pot fi apele curgătoare, lacurile si Marea Neagră.
    ART. 54
    Apa livrată si apa descărcată trebuie să îndeplinească următoarele conditii:
    a) apa potabilă livrată utilizatorilor va avea proprietătile fizico-chimice, biologice si organoleptice conform normativelor în vigoare;
    b) apa industrială livrată utilizatorilor va respecta valoarea indicatorilor de calitate stabiliti prin contract;
    c) apele descărcate în retelele de canalizare vor îndeplini conditiile impuse de normativele în vigoare, de avizele operatorului local care exploatează instalatiile de canalizare si de acordul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, prin agentiile regionale din subordine. În cazul în care apele uzate nu se încadrează în indicatorii de calitate care să respecte aceste conditii, utilizatorii în cauză au obligatia să execute instalatii proprii de epurare sau de preepurare a apelor uzate.
    ART. 55
    (1) Pe traseul retelelor apartinând sistemului de alimentare cu apă si de canalizare este interzisă amplasarea de constructii provizorii sau definitive.
    (2) Pentru constructiile ce urmează a fi executate în zona de protectie si de sigurantă a conductelor retelelor de alimentare cu apă si de canalizare, autorizatia de construire va fi emisă numai după obtinerea avizului operatorului.
    ART. 56
    (1) Pentru prevenirea poluării apei la sursă sau în retea se interzice distrugerea constructiilor, a instalatiilor, împrejmuirilor, portilor, stâlpilor de iluminat, semnelor de avertizare, amplasate în zona de protectie sanitară, care, conform legislatiei în vigoare, apartin domeniului public.
    (2) Este interzisă afectarea functionării retelelor de apă si de canalizare prin accesul la manevrarea armăturilor si accesoriilor a altor persoane, cu exceptia celor autorizate de operator si, în cazuri de fortă majoră, de pompieri. În acest sens, operatorul va lua toate măsurile de sigurantă necesare.
    (3) Manevrarea armăturilor si a instalatiilor tehnologice din reteaua de distributie a apei se va face numai de către personalul de specialitate al operatorului.
    ART. 57
    (1) Executarea de către terti a lucrărilor de orice fel, în special a celor de săpătură, de-a lungul traseelor sau în intersectie cu retelele de apă si de canalizare, precum si a celor de extindere a retelelor de apă si de canalizare se va face numai în baza unui proiect întocmit de un operator economic autorizat, însusit de operatorul sistemului de alimentare cu apă si de canalizare.
    (2) Predarea amplasamentului se va face în prezenta delegatului operatorului, pe baza unui proces-verbal de primire/predare a instalatiilor existente, proces-verbal ce va obliga constructorul la protejarea, în timpul lucrărilor pe care le efectuează, a retelelor de apă si de canalizare.
    (3) Avarierea sau distrugerea partială ori totală a unor părti din reteaua de apă si/sau de canalizare, provocată cu ocazia efectuării de lucrări de constructii, va fi remediată prin grija persoanei juridice vinovate de producerea avarierii sau distrugerii, pe cheltuiala sa, fără ca prin aceasta persoana juridică vinovată să fie exonerată de plata daunelor produse operatorului cu privire la imposibilitatea acestuia de a asigura serviciile de apă si/sau de canalizare. Lucrările se vor efectua imediat după avariere sau distrugere, reglementarea aspectelor juridice sau financiare realizându-se ulterior înlăturării avariei. După terminarea lucrărilor de remediere reteaua afectată trebuie să corespundă conditiilor pentru care a fost proiectată.

    CAPITOLUL IV
    Serviciul de alimentare cu apă

    SECTIUNEA 1
    Dispozitii generale

    ART. 58
    Serviciul de alimentare cu apă se află sub conducerea, coordonarea si responsabilitatea autoritătii administratiei publice locale, se prestează prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, are drept scop asigurarea alimentării cu apă pentru toti utilizatorii si cuprinde activitătile de captare, tratare, transport, înmagazinare si distributie.
    ART. 59
    Serviciul de alimentare cu apă se realizează pentru satisfacerea următoarelor necesităti:
    a) consum menajer pentru satisfacerea nevoilor gospodăresti zilnice ale populatiei;
    b) consumul industrial care utilizează apă ca materie primă, înglobându-se în produsul finit ca apă de răcire sau agent termic, ca mijloc de spălare si sortare etc.;
    c) consum pentru nevoi zootehnice;
    d) consum pentru nevoi publice, asigurându-se spălatul si stropitul străzilor si a spatiilor verzi, functionarea fântânilor publice si ornamentale etc.;
    e) consum pentru combaterea incendiilor;
    f) consum tehnologic pentru sistemul de alimentare cu apă si de canalizare la spălatul retelelor de apă si de canalizare, filtrelor, decantoarelor, dezintegratoarelor, pregătirea solutiilor de reactivi chimici etc.
    ART. 60
    În vederea unei evidente mai usoare si a creării premiselor luării unor decizii corecte si în timp real, este necesară preocuparea pentru crearea unei baze de date în format electronic, structurată pe următoarele domenii:
    a) date constructive;
    b) date tehnologice;
    c) date de cost;
    d) date asupra reparatiilor etc.
    ART. 61
    Baza de date trebuie să contină următoarele caracteristici constructive si tehnologice:
    a) material;
    b) dimensiuni;
    c) adâncime de pozare;
    d) anul realizării;
    e) pozitia si mărimea bransamentelor, hidrantilor, vanelor;
    f) reparatiile executate;
    g) presiunea de lucru;
    h) presiunea maximă în sistem;
    i) presiunea de încercare;
    j) viteza apei;
    k) sectiunea de control al calitătii apei etc.
    ART. 62
    Datele legate de elementele conductelor trebuie să poată fi apelate usor, în vederea introducerii într-un model de calcul/verificare a retelei, iar pentru toate elementele importante (capetele de tronson, schimbare diametru/material, vane etc.) vor fi date si coordonatele tridimensionale.

    SECTIUNEA a 2-a
    Captarea apei

    ART. 63
    Apa de suprafată sau subterană, folosită ca sursă pentru sistemele de alimentare cu apă a localitătilor, trebuie să îndeplinească următoarele conditii:
    a) calitatea corespunzătoare categoriei de folosintă într-un procent de 95% din numărul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;
    b) debitul necesar asigurării unei distributii continue, avându-se în vedere variatiile zilnice si sezoniere ale necesarului de apă si tendinta de dezvoltare a localitătii (populatie, edilitar).
    ART. 64
    (1) Zona de captare folosită pentru alimentarea cu apă a localitătilor trebuie să fie protejată împotriva activitătilor umane neautorizate. Protejarea zonelor se face prin izolarea acestora prin perimetre de protectie sanitară si controlul activitătilor poluante din teritoriul aferent.
    (2) Stabilirea perimetrelor de protectie sanitară se face individualizat pentru fiecare sursă, pe baza studiului de specialitate, în conformitate cu standardele de proiectare în vigoare.
    (3) Zonele de captare a apelor subterane (izvoare captate sau foraje) trebuie să fie amplasate si construite astfel încât să fie protejate contra siroirilor de ape si împotriva inundatiilor.
    (4) Zonele de captare trebuie împrejmuite pentru prevenirea accesului public si al animalelor si trebuie să fie prevăzute cu pantă de scurgere pentru prevenirea băltirii apei în cazul precipitatiilor atmosferice.
    (5) Sursele de suprafată (râuri, lacuri naturale sau de acumulare) vor fi protejate, prin grija autoritătilor abilitate, de activitătile umane neautorizate:
    a) industrie poluantă;
    b) depozite de deseuri toxice sau periculoase, agricultură intensivă, turism si agrement;
    c) depozitarea deseurilor municipale.
    (6) Proprietarii terenurilor pe care se află zonele de protectie sanitară vor fi avertizati în scris asupra restrictiilor de utilizare.
    ART. 65
    În cazul captărilor din subteran se vor urmări cel putin:
    a) nivelul apei în foraj;
    b) reglarea debitului de apă extras din foraj astfel încât să nu fie antrenate particule de nisip si apa să fie limpede;
    c) variatia debitului captabil;
    d) protectia contra înghetului;
    e) efectuarea analizelor biologice.
    ART. 66
    În cazul captării de suprafată se vor urmări cel putin:
    a) nivelul apei în zona captării;
    b) captarea apei prin priză, în cazul în care nivelul apei întrece valorile medii, în functie de constructia prizei de apă si de sursa de apă;
    c) reglarea debitului admis prin manevrarea stavilelor;
    d) functionarea si manevrabilitatea stavilelor de închidere, grătarelor etc.;
    e) variatia debitului de apă si caracteristicile calitative ale apei;
    f) curătarea si prevenirea înghetării apei la grătare;
    g) curătarea periodică, conform procedurilor/instructiunilor tehnice, a grătarelor;
    h) evacuarea periodică a depunerilor din camerele de priză;
    i) măsurarea si înregistrarea continuă a nivelului apei din râu sau lac si a debitului captat;
    j) curătarea, conform procedurilor/instructiunilor tehnice, a depunerilor de aluviuni în zona prizelor cu baraj de derivatie;
    k) producerea unor eventuale fenomene de eroziune a malurilor în vecinătatea captării;
    l) calitatea apei.
    ART. 67
    Pentru retinerea corpurilor în suspensie se vor lua măsuri de prevenire a degradării barelor grătarelor de către corpurile mari plutitoare si măsuri de combatere a zaiului si a ghetii.
    ART. 68
    Pentru eliminarea peliculelor de ulei sau grăsimi trebuie să existe separatoarele de ulei montate înaintea deznisipatoarelor sau împreună cu acestea pe canale deschise de aductiune, dacă este necesar.
    ART. 69
    Sistemul de automatizare si control trebuie să fie în functiune permanent si să indice cel putin:
    a) starea de functionare/rezervă/avarie a pompelor;
    b) starea închis/deschis a vanelor;
    c) nivelul/volumul apei;
    d) presiunea apei.
    ART. 70
    Indiferent de tipul captării, se vor urmări:
    a) transmiterea eventualelor situatii deosebite de exploatare, consemnate în registrul de exploatare, personalului din schimbul următor;
    b) efectuarea analizelor de turbiditate;
    c) citirea si transmiterea datelor de la contorul de energie electrică;
    d) anuntarea imediată a oricărei defectiuni de functionare si încercarea, în limita competentelor, remedierii acesteia.
    ART. 71
    La statia de pompare se va urmări:
    a) ca instalatia electrică să respectate cerintele normativelor în vigoare;
    b) ca la statiile de pompare importante să fie asigurată o sursă de rezervă pentru alimentarea cu energie electrică;
    c) ca sistemele de protectie contra suprasarcinii, a umezelii în motor, a nivelului maxim etc. să fie functionale, acestea vor fi verificate lunar si reparate numai de personal specializat;
    d) controlul zilnic în ce priveste zgomotul, vibratiile produse, durata de functionare, consumul de energie, starea uleiului, temperatura în lagăre etc.
    ART. 72
    (1) Anual se va întocmi un program de verificare a tuturor pompelor. Pentru pompele la care apar probleme se va asigura o verificare de către personal autorizat. După verificare se va reface diagrama Q = f (H) pentru fiecare pompă.
    (2) Principalii parametri de functionare ai statiei de pompare vor fi înregistrati sistematic. Datele preluate si prelucrate pot asigura valorile indicatorilor de performantă, estimări asupra debitului de apă, economicitatea functionării statiei etc.

    SECTIUNEA a 3-a
    Tratarea apei brute

    ART. 73
    (1) Tehnologiile de tratare a apei trebuie corelate cu conditiile specifice fiecărei surse, luându-se în considerare calitatea si natura sursei. Obiectivul procedeelor de tratare trebuie să fie protectia utilizatorilor împotriva agentilor patogeni si impuritătilor din apă, care pot fi agresive sau periculoase pentru sănătatea omului.
    (2) Instalatiile de tratare a apei de suprafată trebuie să permită 4 etape, prin care să se realizeze un sir de bariere de îndepărtare a contaminării microbiene:
    a) rezervor de stocare a apei brute sau predezinfectie;
    b) coagulare, floculare si sedimentare (sau flotare);
    c) filtrare;
    d) dezinfectie finală.
    (3) Pentru coagulare se pot folosi numai substante (reactivi) care sunt avizate sanitar pentru acest scop. Procedeele de coagulare/sedimentare si predezinfectie trebuie exploatate în asa fel încât să asigure o reducere finală de 75% a trihalometanilor. Treptele de tratare preliminare dezinfectiei finale trebuie să producă o apă cu o turbiditate mai mică de 5 NTU pentru mediana valorilor înregistrate în 24 de ore si nu mai mare de 1 NTU pentru o singură probă.
    (4) Dezinfectia finală a apei este obligatorie pentru toate instalatiile de tratare a apei care produc apă potabilă pentru localităti si au ca sursă apă de suprafată, precum si în cazul folosirii surselor de profunzime.
    (5) Dezinfectia apei se poate face cu substante clorigene, ozon sau radiatii ultraviolete. Tehnologia de tratare trebuie să fie aleasă în asa fel încât să asigure un timp de contact între apă si substanta dezinfectantă suficient pentru obtinerea efectului scontat. De asemenea, trebuie să existe posibilitatea controlului substantei dezinfectante reziduale. Eficienta procesului de dezinfectie trebuie să fie astfel încât valorile coliformilor totali si coliformilor fecali să corespundă exigentelor din standardul national pentru apă potabilă.
    (6) Procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, în reteaua de distributie, nu trebuie să depăsească 5% din totalul probelor recoltate într-un an calendaristic.
    ART. 74
    (1) În cazul în care în treapta de predezinfectie de la intrarea în statia de tratare se introduce clor pentru împiedicarea dezvoltării planctonului, cresterea continutului de bacterii, oxidarea substantelor organice la apele cu continut ridicat de substante organice si plancton sau la apele continând bacterii feruginoase sau manganoase, se va urmări influenta preclorării în cazul existentei acizilor humici.
    (2) La apele încărcate cu substante organice oxidabile, ape cu amoniac, nitriti, microorganisme, plancton, ape colorate datorită materialelor humice, dozele de clor sau dioxid de clor introdus înainte de decantare vor fi stabilite prin teste de laborator.
    (3) În cazul apelor care contin fenoli nu se va utiliza clorul, preoxidarea realizându-se cu ozon.
    ART. 75
    Aerarea se realizează în cazul apelor cu continut de bioxid de sulf, bioxid de carbon, fier, mangan, al apelor feruginoase lipsite de oxigen dizolvat si în procesul de deferizare.
    ART. 76
    (1) Dezinfectarea, la apele care nu contin materii organice sau substante chimice care formează cu clorul compusi cu gust si miros neplăcut (în special fenoli), se face prin utilizarea clorului sau a compusilor săi.
    (2) În cazul apelor care contin fenoli (dar nu si alti compusi organici ce pot da gust specific de baltă), se utilizează peroxidul de clor în doze alese astfel încât să se împiedice formarea în exces a cloritului de sodiu.
    (3) Apa ce trebuie tratată pentru corectarea gustului, culorii si eliminarea anumitor micropoluanti, pentru distrugerea virusilor si oxidarea materiilor organice la cele cu continut de fenoli, se dezinfectează utilizând ozonul în dozele prescrise. În retelele de distributie, după ozonizare trebuie făcută o clorinare cu doze reduse pentru controlul calitătii apei prin clorul rezidual.
    (4) Pentru obtinerea apei potabile reducerea suspensiilor prin decantare trebuie realizată astfel încât să se asigure după filtrare turbidităti mai mici sau cel mult egale cu 5 NTU (unităti nefelometrice de turbiditate), conform legislatiei în vigoare.
    ART. 77
    Decantoarele trebuie să asigure în timpul functionării atingerea parametrilor proiectati, astfel:
    a) sistemul de distributie al apei brute trebuie să asigure o repartizare uniformă a debitului între diferitele unităti de decantoare si păstrarea stării de coeziune a flocoanelor din apa coagulată, prin realizarea unor viteze suficient de reduse pentru a nu distruge flocoanele;
    b) spatiul de decantare trebuie să asigure conditiile de depunere a suspensiilor până la limita cerută a apei decantate, asigurând vitezele cât mai uniforme si împiedicând formarea curentilor de convectie;
    c) sistemul de colectare a apei decantate trebuie să asigure o prelevare uniformă chiar si pe timp de înghet;
    d) spatiul de sedimentare a nămolului trebuie să asigure acumularea volumului de nămol rezultat între două curătări, recomandându-se decantoarele suspensionale la care evacuarea nămolului se realizează continuu;
    e) sistemul de curătare a nămolului trebuie să asigure evacuarea nămolului cu o concentratie cât mai mare, fără a produce reamestecarea lui cu apă din decantor, asigurându-se o functionare complet automată, iar podul raclor trebuie protejat contra înghetului.
    ART. 78
    Pentru realizarea unei exploatări optime a instalatiilor de decantare trebuie dată importantă reglării parametrilor determinanti:
    a) viteza de sedimentare a particulelor în suspensie;
    b) vitezele de circulatie a apei în sectiunea de decantare;
    c) randamentul instalatiei reprezentat prin procentul de suspensii retinute din apa brută.
    ART. 79
    Pentru buna functionare a filtrelor, operatorul va lua măsurile necesare pentru asigurarea:
    a) conditiilor tehnologice si constructive cerute prin proiect pentru:
    1. calitatea materialului filtrant si a grosimii stratului;
    2. orizontalitatea si reglajul sistemului de drenaj;
    3. asigurarea intensitătii de spălare;
    4. corecta amplasare si functionalitatea clapetelor de admisie si a dispozitivelor de reglaj;
    5. etanseitatea armăturilor din instalatii, în special a vanelor de pe conductele de apă de spălare si aer;
    b) coagulării si decantării prealabile a apei brute care să asigure la intrarea în filtre o turbiditate de cel mult 10 NTU, preferabil 1 - 2 NTU;
    c) spălării filtrelor la intervale de timp stabilite în functie de:
    1. durata ciclului de filtrare a unei cuve de filtrare, între două spălări;
    2. numărul total de cuve;
    3. instalatiile de spălare;
    d) respectării tehnologiei de spălare a filtrelor pentru a asigura:
    1. calitatea cerută efluentului;
    2. productivitatea maximă a instalatiei;
    3. consumul minim de apă de spălare si aer.
    e) dotării corespunzătoare a laboratorului cu materiale, materii, reactivi si personal calificat.
    ART. 80
    Regulile generale după care trebuie să functioneze treapta de dezinfectare sunt:
    a) reactivul trebuie introdus acolo unde are eficientă maximă, fiind recomandată utilizarea a două trepte:
    1. treapta I - la intrarea în statia de tratare (preclorare, preozonare), reactivul si doza alegându-se astfel încât să nu rezulte compusi secundari de tip trihalometanilor, cloriti, clorati sau bromati, iar dacă acestia apar concentratia să fie sub valorile admise;
    2. treapta a II-a - totdeauna pe apă limpezită având turbiditatea sub 1 NTU, cu scopul de a reduce concentratia în agenti patogeni sub limitele prevăzute în normele legale;
    b) tipul si doza de reactiv vor fi alese în functie de tipul de materiale care alcătuiesc reteaua, astfel încât calitatea apei nu trebuie să se înrăutătească din cauza reactivului de dezinfectare în exces sau în lipsă. În cazul golirii accidentale sau voite a retelei trebuie să se ia măsuri de spălare, astfel încât biofilmul ce se poate produce pe peretele interior al conductei să fie inactivat pentru a nu permite dezvoltarea microorganismelor. Alegerea tipului de reactiv si doza utilizată se face în functie de:
    1. calitatea apei brute, în unele cazuri fiind necesară utilizarea unor reactivi complementari;
    2. temperatura apei;
    3. pH-ul apei;
    4. modul si eficienta introducerii în apă a reactivului;
    5. prezenta unor substante ce pot bloca reactivul prin reactii specifice de oxidare;
    6. capacitatea de a produce un volum redus de produsi secundari nedoriti din cauza pericolului pentru sănătatea populatiei;
    7. asigurarea unei biostabilităti a apei furnizate;
    8. capacitatea de a avea efect remanent la o doză ce nu trebuie să depăsească valoarea maximă;
    9. prevederea unei trepte de control final al dozei sau al produsilor secundari.
    c) eficienta celorlalte trepte de tratare;
    d) tipul de apă si protectia sanitară a acesteia, continutul de substante organice si compusi ai azotului, care pot reactiona cu reactivul, mărind consumul;
    e) costul dezinfectării în conditiile asigurării cerintelor normate de livrare a apei nu trebuie afectat de preluarea, în treapta de dezinfectie, a sarcinilor ce trebuie si pot fi realizate în alte trepte de tratare.

    SECTIUNEA a 4-a
    Transportul apei potabile si/sau industriale

    ART. 81
    Conductele ce transportă apă trebuie să îndeplinească simultan următoarele conditii:
    a) să asigure debitul proiectat de apă în sectiunea respectivă;
    b) să fie etanse, pentru eficienta functionării si protectia spatiului învecinat;
    c) să reziste la toate presiunile de lucru din sectiunea respectivă;
    d) să păstreze calitatea apei transportate.
    ART. 82
    La aductiuni se vor realiza amenajările constructive si dotările cu echipamentele adecvate pentru măsurarea si înregistrarea debitelor, măsurarea presiunilor si a sistemului de control si colectare a datelor utilizând un sistem de control si achizitie de date (SCADA).
    ART. 83
    (1) În lipsa aparatelor de măsură, determinarea capacitătii de transport a aductiunii se face prin calcul.
    (2) Determinarea capacitătii aductiunii prin calcul se face prin stabilirea unor tronsoane de aductiune care:
    a) au acelasi diametru;
    b) se poate măsura presiunea la capetele tronsoanelor;
    c) se cunoaste cota topografică a capetelor tronsoanelor;
    d) nu sunt prevăzute legături pentru alimentarea altor utilizatori.
    (3) Dacă se cunoaste diametrul conductei, distanta între două sectiuni, cotele piezometrice ale sectiunilor de capăt, se poate calcula debitul folosind o relatie matematică precizată în literatura de specialitate sau pusă la dispozitie de fabricantii conductelor.
    ART. 84
    În cazul în care aductiunea nu are în dotare un echipament de măsurare pentru presiune sau pentru debit si nu sunt prevăzute nici amenajările constructive pentru instalarea lor, determinarea debitului se poate realiza prin folosirea rezervoarelor, asigurându-se o precizie relativ bună.
    ART. 85
    Testarea rezistentei conductei la presiune se face după metodologia dată în proiect, iar în lipsa acesteia se recomandă folosirea prescriptiilor din SR EN 805:2000.
    ART. 86
    (1) Toate componentele destinate transportului apei vor fi inspectate cel putin săptămânal.
    (2) Inspectia va fi făcută, de regulă, de acelasi personal, pentru a se obisnui cu detaliile si a putea sesiza diferentele de la un control la altul. Rezultatul inspectiei se consemnează într-o fisă de inspectie al cărei continut va fi stabilit în cadrul procedurilor proprii. Ele stau la baza:
    a) întocmirii planului de întretinere si a executării lucrărilor necesare;
    b) executării lucrărilor de reparatie, dacă este cazul;
    c) avertizării populatiei dacă aspectele semnalate sunt legate de cantitatea de apă (oprirea apei, restrictii de furnizare) sau de calitatea acesteia (măsuri de dezinfectare suplimentară) etc.;
    d) luarea măsurilor asupra interventiilor neautorizate în zona de protectie sanitară.
    (3) În timpul inspectiei se verifică:
    a) starea ventilelor de aerisire: integritate, stare de functionare, prezenta apei în cămin, anuntându-se echipa de interventie pentru scoaterea apei din cămin si eliminarea cauzelor care au provocat inundarea, starea vopselei etc.;
    b) supratraversările: starea structurii de rezistentă, tendinta râului de erodare a malurilor, suprafetelor vopsite, starea ventilelor de aerisire, starea căii de acces, starea termoizolatiei/hidroizolatiei etc.;
    c) starea suprafetei de teren asigurată ca zonă de protectie sanitară: depozite de deseuri necontrolate, folosirea substantelor nepermise, utilizarea apei în mod fraudulos, existenta mijloacelor de reperare a conductei, tendinta de lunecare a terenului etc.;
    d) mijloacele de combatere a loviturii de berbec: starea constructiei, starea mecanismelor de lucru (recipient hidrofor, valoare presiune, stare vane de reglare, închiderea de protectie etc.);
    e) starea altor mijloace de asigurare a functionării;
    f) starea statiei suplimentare de dezinfectare de pe traseu, dacă există; în statie se va intra numai pe baza unei autorizatii de acces emise în acest sens;
    g) verificarea stării mijloacelor prin care sunt prelevate probe de apă în vederea controlului asupra calitătii. Probele de apă potabilă vor fi luate numai de personal special instruit, iar probele vor fi centralizate si, pe baza lor, se va realiza raportul anual asupra calitătii apei, conform prevederilor legale în vigoare.
    ART. 87
    Când există mijloace de măsurare a parametrilor de functionare, valorile acestora vor fi notate în fisă, iar persoana în a cărei grijă intră supravegherea tehnologică a sistemului va verifica dacă s-a redus capacitatea de transport, calitatea apei si eventual va solicita cercetări mai amănuntite.
    ART. 88
    Pentru aductiunile lungi (15 - 150 km), se recomandă implicarea în supravegherea aductiunilor a unui personal angajat care să locuiască în zonă pentru a evita deplasările lungi; în caz contrar, vor fi puse la dispozitie mijloace de transport. în cazuri speciale vor fi prevăzute cantoane de exploatare si personal permanent.
    ART. 89
    Lucrările de întretinere la aductiuni se fac punctual, ca urmare a rezultatului inspectiei sau după un plan anual de întretinere, astfel:
    a) se verifică si se corectează functionalitatea tuturor armăturilor, căminelor: semestrial;
    b) se curătă si se înierbează zonele de protectie sanitară: anual;
    c) se etansează vanele, se reface scara, capacul, se vopsesc elementele metalice din cămine, supratraversări, elemente de semnalizare: anual;
    d) se verifică subtraversările de drumuri nationale si căi ferate: săptămânal;
    e) se verifică stabilitatea pământului pe traseu si eventualele tasări: lunar;
    f) se verifică pierderile de apă pe tronsoane;
    g) se detectează eventuale bransări neautorizate: lunar;
    h) se refac sistemele de marcare/semnalizare a aductiunii: anual;
    i) se spală tronsoanele unde apar probleme (oxid de fier, dezvoltări biologice etc.): după caz.
    ART. 90
    Lucrările de aductiune cu canale sau galerii specifice transportului apei brute vor fi inspectate si se vor efectua lucrări de întretinere, în special înaintea sezonului friguros si după acesta; înainte, pentru curătare, eliminarea depunerilor, refacerea sistemului de protectie, montarea elementelor de protectie, si după, pentru refacerea taluzurilor în urma efectului ghetii, verificarea modului de functionare, eliminarea vegetatiei care împiedică o bună curgere etc.
    ART. 91
    Pentru cunoasterea performantelor functionale ale aductiunii si retelei, periodic, se va face verificarea presiunilor, a pierderilor de apă, iar în cazuri mai complexe, un audit de specialitate cu personalul atestat.
    ART. 92
    (1) În functie de întindere si importantă, sistemul de transport al apei trebuie continuu supravegheat, pentru a asigura debitul sau debitul si presiunea în sectiunea de control.
    (2) Aductiunea trebuie verificată prin debitul cu care alimentează rezervorul, măsurându-se local debitul si presiunea în sectiunile de control, si prin compararea valorilor obtinute cu valorile din schema generală de functionare a sistemului.
    (3) Pentru realizarea unui bilant al apei si pentru a avea o evaluare generală a eficientei sistemului, se va determina mărimea pierderii de apă din sistem, prin măsurarea simultană a debitelor sau ca valori medii pe perioade de timp, cu ajutorul contoarelor de apă, pe tronsoane.
    (4) Pentru determinarea liniei piezometrice în lungul sistemului se vor face măsurători ale presiunii în sectiunile de control ale sistemului care se vor compara cu datele de calcul pentru punerea în evidentă a unor disfunctionalităti pe conducta de aductiune.
    ART. 93
    Pierderile de apă admisibile pentru o aductiune trebuie să se situeze la valori sub 5% din cantitatea de apă intrată în sistem.

    SECTIUNEA a 5-a
    Înmagazinarea apei

    ART. 94
    (1) Constructiile pentru înmagazinarea apei au, în principal, rolul de acumulare a apei pentru compensarea variatiilor orare de debit furnizat, rezervă pentru stingerea incendiilor si alimentarea retelei în situatia unor indisponibilităti apărute la captare sau a conductei de aductiune.
    (2) În unele cazuri, constructiile pentru înmagazinarea apei pot îndeplini si functii de rupere a presiunii, asigurarea unui timp suficient de contact între reactivi si apă pentru realizarea unei dezinfectări în bune conditii, înmagazinarea apei pentru spălatul filtrelor etc.
    (3) În cazul în care apa este înmagazinată si stocată într-o constructie care cuprinde mai mult de un singur compartiment si fiecare compartiment are intrare si iesire proprie, iar compartimentele nu sunt conectate hidraulic între ele, constructia constituie rezervor de înmagazinare separat, iar în cazul în care compartimentele sunt conectate hidraulic, constructia constituie rezervor de înmagazinare individual.
    ART. 95
    (1) În rezervorul de înmagazinare apa trebuie să fie sanogenă si curată, să fie lipsită de microorganisme, paraziti sau substante care, prin număr ori concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sănătatea umană si să îndeplinească cerintele minime prevăzute în legislatia în vigoare.
    (2) Apa potabilă este considerată sanogenă si curată dacă în proba prelevată la iesirea din rezervorul de înmagazinare valorile pentru parametrii bacterii coliforme, E.coli si streptococi fecali sunt cele prevăzute în legislatia specifică si dacă rezultatele determinărilor pentru bacteriile coliforme arată absenta acestora în 95% din probele prelevate, pe durata unui an calendaristic.
    ART. 96
    Operatorul serviciului de alimentare cu apă trebuie să asigure prelevarea si analizarea săptămânală a unei probe de apă de la iesirea din fiecare rezervor de înmagazinare în functiune, pentru a verifica conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme totale, E. coli, streptococi fecali, număr de colonii la 22 grade C si la 37 grade C, turbiditate si dezinfectantul rezidual.
    ART. 97
    Operatorul va lua măsurile necesare pentru asigurarea unui disponibil de apă potabilă înmagazinată care să acopere minimul necesar pentru o perioadă de 12 ore de întrerupere a prelucrării si livrării în statiile de tratare.
    ART. 98
    Rezervoarele de înmagazinare trebuie să aibă posibilitatea de evacuare a apei de spălare si să aibă un sistem de acces pentru recoltarea de probe de apă.
    ART. 99
    Spălarea, curătarea si dezinfectia rezervoarelor de înmagazinare sunt obligatorii si trebuie realizate periodic si ori de câte ori este necesar, iar materialele si substantele de curătare si dezinfectie trebuie să aibă aviz sanitar de folosire.
    ART. 100
    Rezervoarele de înmagazinare a apei vor fi exploatate si întretinute astfel încât să nu permită contaminare din exterior.
    ART. 101
    Materialele de constructie, inclusiv vopselele, substantele de impermeabilizare etc., a instalatiilor de tratare a apei pentru potabilizare si rezervoarele de înmagazinare a apei trebuie să aibă aviz sanitar de folosire în acest scop.
    ART. 102
    Vana pentru rezerva intangibilă de incendiu trebuie să fie sigilată în pozitia închis si se poate deschide numai la dispozitia organelor de pază contra incendiilor.
    ART. 103
    Personalul de operare va urmări starea rezervoarelor de înmagazinare, izolatia termică, aerisirea, căile de acces, pierderile de apă etc. si va consemna nivelul apei în rezervor, temperatura apei si debitul vehiculat.
    ART. 104
    Operatorul, care asigură serviciul de alimentare cu apă din sistemul de alimentare cu apă si de canalizare, va asigura protectia calitătii apei în retelele de apă, prin respectarea timpilor maximi de stagnare a apei în rezervoarele de înmagazinare, si o va certifica prin buletine de analiză a apei, efectuate la intervalele maxime impuse prin avize, de organele de sănătate publică abilitate. Efectuarea analizelor la sursă si în retele se va efectua, după luarea măsurilor de spălare si dezinfectie necesare, ori de câte ori intervin lucrări de înlăturare a avariilor.

    SECTIUNEA a 6-a
    Distributia apei potabile si/sau industriale

    ART. 105
    (1) Autoritătile administratiei publice locale trebuie să asigure conditiile necesare accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunitătii la serviciul de alimentare cu apă.
    (2) Dreptul de acces nediscriminatoriu si de utilizare a serviciului este garantat tuturor utilizatorilor, în conditii contractuale si cu respectarea prevederilor regulamentului serviciului si a programelor de reabilitare, extindere si modernizare a sistemelor de alimentare cu apă si de canalizare.
    ART. 106
    (1) Delimitarea dintre reteaua publică de alimentare cu apă si reteaua interioară de distributie apartinând utilizatorului este căminul de bransament.
    (2) Părtile componente ale unui bransament sunt:
    a) o constructie numită cămin de apometru (de bransament), plasată pe domeniul public sau privat, folosită pentru controlul si întretinerea bransamentului, fiind vizibilă si accesibilă;
    b) priza de apă reprezentând punctul de racordare la reteaua de distributie a apei;
    c) o conductă de bransament care se leagă la reteaua publică de distributie;
    d) armătura (vana) de concesie;
    e) contorul de bransament care asigură măsurarea debitului de apă furnizată;
    f) armătura (vana) de închidere.
    (3) Delimitarea dintre reteaua publică de distributie si instalatia interioară a utilizatorului se face prin contorul de bransament, care este ultima componentă a retelei publice de distributie.
    (4) Bransamentul până la contor, inclusiv căminul de bransament si contorul, apartine retelei publice de distributie a apei, indiferent de modul de finantare a realizării acestuia.
    (5) Căminul de bransament se amplasează cât mai aproape de limita de proprietate, de regula la 1 - 2 m în exteriorul acesteia.
    ART. 107
    (1) Toti utilizatorii care au instalatii de utilizare a apei vor avea acces de bransare la retelele sistemului de alimentare cu apă în conditiile legii si ale prezentului regulament.
    (2) Un utilizator trebuie să aibă, de regulă, un singur bransament de apă, mai multe bransamente admitându-se în cazuri speciale.
    ART. 108
    (1) Bransarea tuturor utilizatorilor de apă, persoane fizice sau juridice, la retelele de alimentare cu apă se poate face doar în baza avizului definitiv, eliberat de operator la cererea utilizatorului, pe baza proiectului de executie.
    (2) Eliberarea avizului se realizează în două faze, si anume:
    a) avizul de bransare de principiu, eliberat în vederea obtinerii autorizatiei de construire - cuprinde datele generale privind posibilitătile si conditiile de bransare a utilizatorului, date ce vor sta la baza întocmirii documentatiilor de către un proiectant autorizat;
    b) avizul de bransare definitiv - prin care se însusesc solutiile tehnice adoptate de proiectant prin detaliile de executie. Documentatia anexată la cererea pentru avizul definitiv va contine:
    1. memoriu tehnic privind descrierea solutiilor adoptate în cadrul proiectului pentru bransarea la reteaua de alimentare cu apă;
    2. scheme de montaj al conductelor de apă;
    3. certificatul de urbanism;
    4. planul de încadrare în zonă, la scara de 1:500;
    5. actul de proprietate sau o împuternicire dată de proprietar;
    6. planul retelelor în incintă.
    (3) Operatorul are obligatia de a elibera avizul definitiv în maximum 30 de zile calendaristice de la depunerea documentatiei complete. În cazul în care în momentul depunerii documentatiei aceasta nu este completă, operatorul, în termen de maximum 10 zile calendaristice, va solicita, în scris, completarea documentatiei cu documentele care lipsesc, completând în acest sens un borderou-tip care cuprinde toate documentele necesare eliberării avizului, precum si data la care s-a depus documentatia incompletă.
    ART. 109
    (1) Executarea lucrărilor de extindere pentru alimentări cu apă, inclusiv a bransamentelor de apă, se va face după obtinerea autorizatiei de construire eliberate de autoritatea administratiei publice locale, autorizatie care va avea la bază avizul definitiv al operatorului.
    (2) Se admite montarea contoarelor de apă (apometre) si în clădiri, în general în subsoluri, cu conditia asigurării de către utilizator a securitătii în functionare si a accesului operatorului, stabilindu-se în acest sens clauze contractuale care să definească drepturile si îndatoririle fiecărei părti în această situatie.
    (3) Darea în functiune a bransamentului de apă se va face după receptia acestora; la receptie se vor efectua probele de presiune si de etanseitate. Punerea în functiune se va face după încheierea contractului de furnizare/utilizare între operator si utilizator în termenul prevăzut în contract.
    (4) Realizarea de bransamente fără avizul operatorului este considerată clandestină si atrage, conform legislatiei în vigoare, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contraventională, administrativă sau penală, după caz, atât pentru utilizator, cât si pentru executantul lucrării.
    (5) Receptia si preluarea bransamentului ca mijloc fix se realizează conform legislatiei în vigoare.
    (6) Întretinerea, reparatiile si înlocuirea totală sau partială a bransamentului apartinând sistemului, precum si a căminului de bransament sunt în sarcina operatorului/prestatorului serviciului.
    ART. 110
    (1) Cheltuielile pentru executarea bransamentului, inclusiv a căminului de apometru, revin autoritătilor administratiei publice locale, judetene sau asociatiilor de dezvoltare comunitară. Executia lucrărilor se realizează prin grija operatorului, iar modalitătile de decontare vor fi stabilite în contractul de delegare a gestiunii, dacă este cazul.
    (2) În cazuri bine justificate de către operatori, dacă conditiile tehnice nu permit altă solutie, se poate admite racordarea mai multor utilizatori la acelasi bransament, acestia având cămine de bransament, amplasate conform art. 106 alin. (5), precum si contoare separate montate în aceste cămine.
    ART. 111
    Lucrările de întretinere la reteaua de distributie constau în:
    a) verificarea stării si integritatea hidrantilor si remedierea imediată a deficientelor: capacele de protectie, pierderea de apă, interventia neautorizată, blocarea hidrantilor, existenta inscriptiilor de marcaj, eventual starea de functionare prin deschiderea hidrantului pentru o perioadă scurtă de timp: săptămânal;
    b) verificarea stării căminelor de vane: existenta capacelor, starea capacelor de cămin si înlocuirea imediată cu capace mai sigure, starea interioară a căminului (are apă, are deseuri, are legături neautorizate, constructia este întreagă, dacă scara nu este corodată, piesele metalice sunt vopsite etc.);
    c) verificarea căminelor de bransament: integritate, starea contorului de apă, functionarea si eventual citirea contorului, prezenta apei în cămin (se anuntă echipa de interventie pentru scoaterea apei din cămin si eliminarea cauzelor care au provocat inundarea), tendintele de distrugere etc.;
    d) montarea indicatoarelor rutiere si a celor luminoase de avertizare a pericolelor în zona în care capacele ce se găsesc pe calea rutieră sunt lipsă/defecte, după caz;
    e) verificarea ca după refacerea căii de circulatie capacele să fie la cota noii căi de rulare: săptămânal;
    f) curătarea căminelor, evacuarea apei, repararea căminului, vopsirea părtilor metalice;
    g) verificarea functionării vanelor, vanelor de reglare a presiunii si ventilelor de aerisire;
    h) controlul pierderilor de apă; integral, la cel putin 2 ani pentru retelele de distributie;
    i) depistarea bransamentelor fraudulos executate: semestrial;
    j) înlocuirea contoarelor de apă defecte, care functionează în afara clasei de precizie sau pentru verificarea metrologică periodică;
    k) asigurarea stării normale de functionare a nodurilor în care se prelevează probe pentru urmărirea calitătii apei, de către personalul propriu sau de către organele sanitare: lunar;
    l) spălarea tronsoanelor unde viteza de curgere este mică, ca urmare a reducerii consumului: lunar sau la intervale ce se decid în functie de indicatiile organelor sanitare de inspectie, sau acolo unde se semnalează probe bacteriologice proaste (lipsa clorului, prezenta bacteriilor etc.);
    m) verificarea debitului si presiunii la bransamentul utilizatorului, în sectiuni caracteristice;
    n) aerisirea tronsoanelor cu defectiuni de functionare cunoscute; săptămânal.
    ART. 112
    Toate caracteristicile importante, de natură să schimbe elementele de siguranta functionării, vor fi sistematizate si vor fi introduse în lista supravegherii prioritare sau chiar în cartea constructiei.
    ART. 113
    Elementele constructive ale sistemului vor fi pozitionate fată de calea de circulatie, în sistemul national de referintă si vor fi pregătite pentru sistemul GIS.
    ART. 114
    (1) În cazul capacelor căminelor, dacă denivelarea depăseste 1 cm, se trece la refacerea alinierii capacului.
    (2) O procedură similară se va aplica în cazul corectării cotelor cutiei de protectie a capătului de sus al tijei de manevră a vanelor îngropate în pământ.
    ART. 115
    Atunci când instructiunile o prevăd, când organele sanitare decid sau după un accident care a avut implicatii asupra calitătii apei, se face spălarea, spălarea si dezinfectarea sau numai dezinfectarea unor tronsoane din retea sau a întregii retele.
    (2) Viteza apei utilizate la spălare trebuie să fie de minimum 1,5 m/s.
    (3) Dezinfectarea se face cu apă clorată cu circa 30 mg Cl/mc care se introduce prin pompare printr-un hidrant până se umple, păstrându-se plină minimum 24 ore după care se goleste si se spală minimum 1 oră cu apă până când analiza de apă rezultată este bună, iar autoritatea sanitară dă aviz de punere în functiune a circuitului.
    (4) Pentru sigurantă, populatia trebuie avertizată si anuntată când la bransament apa nu îndeplineste conditiile de potabilitate.
    (5) Spălarea si dezinfectarea se începe cu tronsoanele din amonte pentru a putea fi date în functiune, iar personalul de interventie va fi instruit si dotat cu mască de protectie contra scăpărilor de clor.
    (6) Cu ocazia spălării se verifică si etanseitatea vanelor, iar cele defecte se vor înlocui.
    ART. 116
    (1) Pierderile de apă în retea se consideră ca fiind normale dacă au valori sub 15% din cantitatea totală intrată în sistemul de distributie.
    (2) Lucrările de reabilitare sau modernizare, după caz, se fac obligatoriu, în cazul în care pierderea generală de apă (de la captare la utilizator) este mai mare de 20% .
    ART. 117
    Reparatiile se vor face în concordantă cu procedura de lucru în functie de:
    a) tipul de material;
    b) tehnica de lucru propusă si stabilită prin procedură;
    c) timpul maxim posibil pentru oprirea apei;
    d) posibilitătile si consecintele izolării tronsonului avariat;
    e) asigurarea cu apă a obiectivelor prioritare (spitale, scoli, agenti economici la care întreruperea apei poate fi gravă);
    f) utilajele ce pot fi aduse pe amplasament depinzând de conditiile meteorologice si de starea vremii, de amplasament, de mărimea avariei etc.;
    g) existenta avizului Inspectoratului pentru situatii de urgentă sau serviciului comunitar pentru situatii de urgentă, inclusiv a organelor de politie, dacă se perturbă traficul în zonă;
    h) existenta unei autorizatii de construire, conform prevederilor legale.
    ART. 118
    Cu ocazia oricărei reparatii, tuburile de azbociment vor fi înlocuite obligatoriu, fiind interzisă repararea acestora sau mentinerea lor în circuit.
    ART. 119
    (1) În caz de golire a conductei trebuie acordată o atentie sporită modului de evacuare a apei pentru a nu se produce vacuum pe conductă ceea ce poate face posibilă aspirarea apei murdare din exteriorul acesteia si aparitia pericolului unor îmbolnăviri la utilizator.
    (2) Pentru a evita formarea vacuumului, prima armătură care se deschide va fi hidrantul situat la cota cea mai înaltă de pe traseul implicat, iar acesta va rămâne deschis până la reumplerea conductei cu apă.
    (3) Dacă fenomenul de vacuum pe conductă se produce în mod curent pe un tronson oarecare atunci vor fi luate măsuri de intercalare a unor ventile de aerisire adecvate (ca pozitie si capacitate).
    ART. 120
    Hidrantii avariati trebuie înlocuiti cu alti hidranti încercati pe bancul de probă, întrucât produc o pierdere mare de apă. Pentru hidrantii montati pe artere, dar fără vană de izolare, se va analiza solutia introducerii unei vane de izolare, chiar dacă este o vană amplasată direct în pământ.
    ART. 121
    (1) În cadrul lucrărilor de reparatii se poate include si operatiunea de introducere de vane speciale de control automat (limitare) a presiunii în retea pentru reducerea presiunii în perioada de noapte, având drept scop reducerea pierderilor de apă din retea.
    (2) Utilizarea metodei nu înlocuieste solutia de montare a pompelor cu turatie variabilă.
    ART. 122
    Pentru realizarea bransamentelor noi se recomandă folosirea unui procedeu care să permită realizarea acestuia fără oprirea apei în conductă.
    ART. 123
    Toate lucrările de reparatii se vor încheia prin realizarea a două operatiuni:
    a) elaborarea unui document care să cuprindă operatiunile efectuate, acesta intrând în documentatia tehnică a cărtii de constructii la capitolul retea sau aductiune, după caz;
    b) întocmirea unei calculatii a costurilor lucrării care va fi păstrată în documentatia de referintă a tronsonului respectiv de retea.
    ART. 124
    La termenul legal se verifică recipientul de hidrofor, fie că este recipient de hidrofor propriu-zis sau recipient de combatere a loviturii de berbec ori recipient pentru asigurarea amorsării pompelor, repararea acestuia făcându-se în conditiile stabilite de proiectant si normele ISCIR.
    ART. 125
    (1) Pentru realizarea unei exploatări eficiente a retelei de distributie a apei, este necesară dezvoltarea unui sistem care să permită transmiterea informatiilor în timp real din sistem si interpretarea lor pentru a putea lua deciziile necesare sau parametrii să fie reglati prin intermediul unui sistem de automatizare.
    (2) Principalele mărimi controlate trebuie să fie:
    a) starea de functionare/rezervă/avarie a pompelor;
    b) starea închis/deschis a vanelor;
    c) nivelul/volumul apei în rezervor;
    d) presiunea apei în reteaua de distributie, în noduri reprezentative (noduri unde o variatie a presiunii se face cu o modificare importantă a debitului) etc.
    ART. 126
    (1) Pentru eficientizarea activitătii, operatorul trebuie să aibă un dispecerat prin care se va coordona întreaga activitate de operare si va fi asigurată corelarea informatiilor date de aparatele de măsură, cu lucrările de interventie în retea si cu sesizările făcute de utilizatori.
    (2) Dispecerul central trebuie să fie asigurat cu un sistem de primire a informatiilor, asistat de un program de calculator performant si dublat de un sistem informatic ce poate asigura introducerea sistematică a datelor într-o bază de date, să poată fi usor exploatate pentru informatii curente sau pentru realizarea de statistici trimestriale, anuale etc.
    (3) În cadrul dispeceratului trebuie să se poată depista problemele legate de distributia apei, prin compararea datelor măsurate cu cele date prin proiect sau din perioada anterioară de exploatare, realizându-se un control mai riguros în zonă, astfel încât să se poată măsura volumul de apă cerut de utilizatori si identifica zonele cu pierderi mari de apă.
    ART. 127
    (1) Măsurarea debitelor pe reteaua de distributie se poate face prin montarea pe conducta de plecare a apei din rezervor a unui debitmetru sau contor de apă, putându-se folosi un debitmetru portabil.
    (2) În lipsa contorului, se poate face o determinare a debitului mediu pe un interval relativ mare de timp, pentru a reduce influenta decalajelor între citirea contoarelor de bransament, dacă toate bransamentele sunt contorizate.
    (3) În toate cazurile trebuie să se determine pierderile de apă pe retele.
    ART. 128
    (1) În cazul unor retele mari, periodic, se fac studii specializate, prin care să se determine comportarea retelei fată de calitatea si cantitatea de apă introdusă în retea, precum si stabilitatea biologică a apei în conditii reale.
    (2) Rezultatele studiului vor fi folosite la luarea unei decizii privind reabilitarea retelei, cresterea nivelului de tratare prin introducerea unor trepte suplimentare în schema de tratare a apei sau cresterea calitătii apei introduse în retea, concomitent cu reabilitarea retelei.
    ART. 129
    Proba de presiune se va face după o metodologie similară cu cea utilizată la aductiuni.
    ART. 130
    Pentru eficientizarea activitătii de distributie a apei, se va da o atentie deosebită monitorizării si reducerii pierderilor de apă, mai ales în cazul utilizării unei surse de apă sărace, dacă solul este sensibil la înmuiere sau dacă apa este adusă cu un efort energetic mare (peste 0,5 kwh/mc).
    ART. 131
    La analizarea costurilor lucrărilor necesare reducerii pierderilor de apă se va face comparatia cu costul unui sistem paralel sau suplimentar celui existent, prin care să fie adusă cantitatea de apă pierdută.
    ART. 132
    Strategia controlului pierderilor de apă se structurează în următoarele etape:
    a) realizarea unui audit pentru stabilirea stadiului pierderilor;
    b) organizarea controlului si analiza sistematică a pierderilor;
    c) dotarea cu echipamente pentru detectarea pierderilor;
    d) organizarea sistemului de remediere a defectiunilor constatate;
    e) evaluarea continuă si controlarea efortului pentru estimarea pierderilor;
    f) stabilirea limitei din punct de vedere tehnic si economic până la care remedierea defectiunilor trebuie făcută.
    ART. 133
    La retelele alimentate gravitational reducerea presiunii în retea, pentru micsorarea pierderilor de apă prin neetanseităti, se poate face prin:
    a) montarea pe conducte, în pozitie convenabilă, a unor vane reductoare de presiune, care să asigure o presiune prestabilită în zona aval de sectiune;
    b) manevrarea zilnică a vanelor normale, cu precautia necesară pentru a nu se forma vacuum ca urmare a închiderii bruste a acestora;
    c) prin folosirea rezultatelor sistemului de monitorizare a presiunilor si adoptarea de măsuri similare (reglare de vane) în sectiuni depărtate de sectiunea controlată.
    ART. 134
    În cazul retelelor alimentate prin pompare, reducerea presiunii în retea se poate face:
    a) prin modificarea debitului în cazul pompelor cu turatie variabilă, referinta fiind luată de la nodul de retea sensibil la modificarea debitului;
    b) prin scoaterea sau introducerea în functiune a pompelor cu turatie constantă, pe baza experientei de exploatare, având în vedere un consum zilnic aproape constant;
    c) prin alegerea unor diametre ale conductelor astfel încât, la modificarea presiunii, ritmul de scădere să se propage cât mai uniform în retea;
    d) prin refacerea retelei, acolo unde este cazul, în sensul asigurării unei presiuni de bază pentru clădirile cu înăltime mai mică si mărirea acesteia la clădirile înalte prin statie de pompare cu hidrofor, pompe cu turatie variabilă etc.
    ART. 135
    Prelucrarea sistematică a valorilor obtinute din controlul pierderii de apă se va concretiza prin stabilirea de proceduri legate de:
    a) comportarea în timp a diferitelor tipuri de materiale;
    b) durata reală de viată a unor materiale si a tipurilor de îmbinări;
    c) mai buna estimare a costurilor de exploatare a retelelor;
    d) stabilirea unor valori rationale asupra eficientei retelei;
    e) valori de comparat cu realizări din alte localităti/tări;
    f) stabilirea unei strategii de control a pierderilor de apă.
    ART. 136
    (1) Orice utilizator are dreptul la un aparat de măsurare a consumului pe bransamentul său.
    (2) Montarea apometrelor se va face la toti utilizatorii ca o obligatie a operatorului, până la data de 21 martie 2009, pe baza unui program de contorizare stabilit de autoritatea administratiei publice locale.
    (3) Asigurarea sumelor necesare pentru finantarea contorizării la bransamentul utilizatorului, prevăzută la alin. (2), va avea prioritate la adoptarea bugetelor locale, ale asociatiilor de dezvoltare comunitară, respectiv ale operatorilor, dacă contractul de delegare a gestiunii are prevăzută această investitie, indiferent de forma de organizare a operatorilor, de tipul de proprietate sau de modalitatea de gestiune adoptată.
    (4) Contravaloarea contoarelor de apă montate de utilizatori cu acordul operatorilor, inclusiv contravaloarea montajului acestora, se decontează de operatori pe baza documentelor justificative prezentate de utilizatori. Decontarea se face în limita fondurilor cu această destinatie, prevăzute în bugetele locale sau ale asociatiilor de dezvoltare comunitară, aprobate potrivit legii, si transferate operatorilor, respectiv în bugetele operatorilor, potrivit programelor de investitii stabilite pe baza contractelor de delegare a gestiunii. Până la montarea contoarelor, consumul facturat nu va depăsi consumul stabilit în regim pausal.
    (5) Cantitătile efective de apă furnizate se stabilesc pe baza înregistrărilor contorului de bransament.
    (6) Pentru utilizatorii care nu posedă aparate de măsură, până la montarea acestora, conform prevederilor de la alin. (2), stabilirea consumului se face în baza criteriilor tehnice privind stabilirea cantitătilor de apă în sistem pausal.
    (7) Debitele de apă industrială se stabilesc numai pe baza înregistrării aparatelor de măsurare sau a metodelor de determinare a consumurilor, stabilite de comun acord în contractul de furnizare/prestare.

    CAPITOLUL V
    Serviciul de canalizare

    SECTIUNEA 1
    Colectarea, transportul si evacuarea apelor uzate de la utilizatori

    ART. 137
    (1) Autoritătile administratiei publice locale trebuie să asigure conditiile necesare accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunitătii la serviciul de alimentare cu apă si de canalizare.
    (2) Dreptul de acces nediscriminatoriu si de utilizare a serviciului este garantat tuturor utilizatorilor, în conditii contractuale, cu respectarea prevederilor regulamentului serviciului si a programelor de reabilitare, extindere si modernizare a sistemelor de alimentare cu apă si de canalizare.
    ART. 138
    (1) Delimitarea dintre reteaua publică de canalizare si instalatia interioară de canalizare apartinând utilizatorului este căminul de racord.
    (2) Părtile componente ale unui racord sunt:
    a) o constructie numită cămin de racord, plasată pe domeniul public sau privat, folosită pentru controlul si întretinerea racordului, fiind vizibilă si accesibilă;
    b) un dispozitiv tip sifon, instalat în cămin cu rolul de a garanta securitatea retelei si care permite totodată racordarea la reteaua de canalizare apartinând utilizatorului;
    c) o conductă de racordare, situată între căminul de racord si reteaua publică de canalizare;
    d) un dispozitiv de legătură, realizat conform normelor tehnice în vigoare, permitând legarea conductei de racordare la canalul de serviciu.
    (3) Racordul de la cămin spre retea, inclusiv căminul de racord cu toate componentele sale, apartine retelei publice de canalizare, indiferent de modul de finantare a realizării acestuia.
    ART. 139
    (1) Pentru a nu se produce inundarea subsolurilor utilizatorului, în cazul intrării sub presiune a retelei de canalizare, acestea nu vor fi racordate direct la reteaua de canalizare.
    (2) Pe legăturile prevăzute pentru golirea subsolurilor la canalizare, în vederea evacuării apelor provenite din retelele interioare de alimentare cu apă si de canalizare în cazul unor defectiuni, se vor monta de către utilizatori vane si clapete contra refulării.
    (3) Căminul de racord se amplasează astfel:
    a) la 1 - 2 m fată de clădire, la imobilele fără curte si fără împrejmuire;
    b) imediat după căminul uscat, de control al canivoului, la imobilele construite în terenuri sensibile de umezire (macroporice);
    c) la 1 - 2 m de împrejmuire, în curtea imobilelor cu incinta închisă;
    d) la canalul de serviciu, acolo unde distanta dintre clădire si canalul public este mai mică de 3 m.
    ART. 140
    Evacuarea apelor uzate în retelele de canalizare ale localitătilor este permisă numai dacă prin aceasta:
    a) nu se degradează constructiile si instalatiile retelelor de canalizare si ale statiilor de epurare;
    b) nu se diminuează capacitatea de transport a canalelor prin depuneri sau obturări;
    c) nu se aduc prejudicii igienei si sănătătii publice sau personalului de exploatare;
    d) nu se perturbă procesele de epurare din statiile de epurare sau nu se diminuează capacitatea acestora;
    e) nu se creează pericol de explozie;
    f) nu afectează calitatea apelor uzate si meteorice din sistemul de canalizare.
    ART. 141
    Deversarea la canalizare se poate face prin intermediul racordului si numai a următoarelor categorii de ape uzate:
    a) ape uzate menajere;
    b) ape uzate industriale;
    c) ape uzate orăsenesti;
    d) ape pluviale;
    e) ape uzate provenite de la platformele de depozitare a zăpezii.
    ART. 142
    (1) Orice utilizator care doreste să fie racordat la sistemul de canalizare trebuie să depună la operatorul serviciului de canalizare o cerere de racordare. Cererea va fi însotită de certificatul de urbanism, planul de încadrare în zonă la scara de 1:500 si actul de proprietate sau o împuternicire dată de proprietar.
    (2) La solicitarea avizului de racordare, în vederea evacuării apelor uzate, utilizatorul va pune la dispozitie date asigurate de un proiectant autorizat, respectiv breviare de calcul cu estimări ale debitelor si compozitiei apelor uzate care urmează a fi evacuate în canalizările localitătilor.
    ART. 143
    Pentru orice modificări privind debitul si/sau calitatea apelor uzate, evacuate în retelele de canalizare ale localitătilor de către operatorii economici, ca urmare a extinderii capacitătilor de productie, a modificării tehnologiilor de fabricatie sau a altor cauze, utilizatorul are obligatia de a cere un nou aviz de racordare, de a obtine avizul inspectoratului de sănătate publică si avizul de gospodărire a apelor, iar operatorul are obligatia să modifice contractul de furnizare.
    ART. 144
    (1) Cheltuielile pentru executarea racordurilor la utilizator revin autoritătilor administratiei publice locale, judetene sau asociatiilor de dezvoltare intercomunală. Executia lucrărilor se realizează prin grija operatorului, iar modalitătilor de decontare vor fi stabilite în contractul de delegare a gestiunii, dacă este cazul.
    (2) Legătura realizată între căminul de racordare si reteaua de canalizare interioară a utilizatorului, inclusiv cea pentru apele meteorice, este în sarcina exclusivă a utilizatorului. Canalizarea si lucrările de racord trebuie să fie executate în conditii de etanseitate.
    ART. 145
    În vederea eliberării avizului de racordare, operatorul:
    a) va analiza cantitătile si încărcările cu impurificatori ale apelor uzate, prognozate a fi evacuate de utilizator, în corelatie cu capacitatea retelelor de canalizare existente în zona de amplasament si a instalatiilor de epurare aferente, pe tipuri de apă uzată;
    b) va decide emiterea avizului de principiu de racordare a utilizatorului, dacă reteaua/retelele de canalizare si instalatiile de epurare au capacitatea de preluare necesară noilor conditii, indicând amplasamentul căminelor de racord si, dacă este necesar, necesitatea montării unor statii de preepurare;
    c) refuză emiterea avizului de principiu de preluare a apelor uzate în sistemul de canalizare, amână emiterea sau limitarea provizorie a preluării debitelor, dacă executia racordului necesită realizarea unei redimensionări a retelei de canalizare sau a instalatiilor de epurare existente, în functie de strategia de dezvoltare a retelelor sistemului de canalizare stabilită de autoritatea administratiei publice locale;
    d) eliberează avizul de racordare definitiv, specificând:
    1. debitele si concentratiile maxime admisibile ale impurificatorilor apelor uzate evacuate, în sectiunea de control;
    2. eventualele restrictii de evacuare în anumite ore sau situatii;
    3. măsuri de uniformizare a debitelor si concentratiilor substantelor poluante continute;
    4. obligatia utilizatorului de a semnala operatorului toate accidentele sau anomaliile din instalatiile proprii, care pot perturba buna functionare a sistemului de canalizare.
    ART. 146
    Operatorul are obligatia de a elibera avizul definitiv de racordare în maximum 30 de zile de la depunerea documentatiei complete. În cazul în care în momentul depunerii documentatiei aceasta nu este completă, operatorul, în termen de maximum 10 zile, va solicita în scris completarea documentatiei cu documentele lipsă, completând în acest sens un borderou-tip care cuprinde toate documentele necesare eliberării avizului, precum si data la care s-a depus documentatia incompletă.
    ART. 147
    (1) Înainte de orice racordare la retelele de canalizare, operatorul serviciului de canalizare va verifica conformarea executiei instalatiilor interioare cu proiectul de realizare a acestor instalatii de canalizare interioară ce a stat la baza avizului de racordare, astfel încât să fie asigurate posibilitatea tehnică de racordare si compatibilitatea celor două retele.
    (2) Este interzisă montarea oricărui dispozitiv sau oricărei instalatii care poate permite pătrunderea apelor uzate în conducta de apă potabilă sau industrială, fie prin aspirare datorată fenomenului de ejectie, fie prin refulare cauzată de o suprapresiune produsă în reteaua de evacuare.
    ART. 148
    (1) Pentru controlul calitătii apelor deversate în reteaua de canalizare, utilizatorii, operatori economici care desfăsoară activităti în urma cărora rezultă ape uzate din procesele tehnologice, vor prezenta, la cererea organului de control abilitat să efectueze astfel de controale, buletine de analiză emise de un laborator autorizat.
    (2) Buletinele de analiza vor avea o vechime de cel mult 30 de zile calendaristice.
    ART. 149
    (1) Receptia si preluarea racordului ca mijloc fix se realizează conform legislatiei în vigoare.
    (2) Întretinerea, reparatiile si înlocuirea totală sau partială a racordurilor apartinând sistemului, precum si a căminului de racordare sunt în sarcina operatorului/prestatorului serviciului.
    (3) În cazul în care apar unele deteriorări ale retelelor, inclusiv cu efecte asupra tertilor, si se dovedeste că acestea se datorează neglijentei sau imprudentei din partea unui utilizator, costurile interventiilor operatorului serviciului pentru remedierea situatiei sunt în sarcina utilizatorului vinovat, care este răspunzător de daunele provocate.
    ART. 150
    Apele uzate provenite de la unitătile medicale si veterinare, curative sau profilactice, de la laboratoarele si institutele de cercetare medicală si veterinară, de la unitătile de ecarisare, precum si de la orice fel de întreprinderi si institutii care, prin specificul activitătii lor, produc contaminare cu agenti patogeni (microbi, virusuri, ouă de paraziti) pot fi evacuate în retelele de canalizare ale localitătilor numai cu respectarea următoarelor măsuri, certificate periodic prin buletine de analiză, eliberate de către inspectoratele de sănătate publică teritoriale, ce vor fi comunicate operatorilor care au în administrare si exploatare reteaua de canalizare si statia de epurare a localitătii:
    a) la unitătile medicale si veterinare, curative sau profilactice realizarea măsurilor de dezinfectie a tuturor produselor patologice provenite de la bolnavi se va face conform legislatiei sanitare în vigoare;
    b) la laboratoarele institutelor care lucrează cu produse patologice si la celelalte unităti mentionate, realizarea măsurilor de dezinfectie/sterilizare a tuturor produselor patologice se va face conform legislatiei sanitare în vigoare.
    ART. 151
    Utilizatorul este obligat să respecte toate normele si normativele în vigoare cu privire la conditiile si calitatea apelor uzate. În acest sens, utilizatorul nu poate deversa în reteaua de canalizare ape uzate care în sectiunea de control contin:
    a) materii în suspensie ale căror cantitate, mărime si natură constituie un factor activ de erodare a canalelor, provoacă depuneri sau stânjenesc curgerea normală;
    b) substante cu agresivitate chimică asupra materialelor din care sunt realizate retelele de canalizare si statiile de epurare a apelor uzate din localităti;
    c) substante de orice natură care, plutitoare sau dizolvate, în stare coloidală sau de suspensie, pot stânjeni exploatarea normală a canalelor si statiilor de epurare a apelor uzate sau care, împreună cu aerul, pot forma amestecuri explozive;
    d) substante toxice sau nocive care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot pune în pericol personalul de exploatare a retelei de canalizare si a statiei de epurare;
    e) substante cu grad ridicat de periculozitate;
    f) substante care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot degaja mirosuri care să contribuie la poluarea mediului înconjurător;
    g) substante colorante ale căror cantităti si natură, în conditiile diluării realizate în reteaua de canalizare si în statia de epurare, determină modificarea culorii apei din resursele de apă în care se evacuează apele epurate;
    h) substante inhibitoare ale procesului de epurare a apelor uzate sau de tratare a nămolului;
    i) substante organice greu biodegradabile, în cantităti ce pot influenta negativ procesul de epurare a treptei biologice.
    ART. 152
    (1) În cazul în care în localitate există un sistem public de canalizare, toti utilizatorii care au contract de furnizare a apei, indiferent dacă au sau nu bransament propriu, au obligatia de a deversa apele uzate provenite din activitătile specifice fiecărui tip de utilizator numai în reteaua de canalizare, cu respectarea prevederilor prezentului regulament.
    (2) Utilizatorii care se alimentează cu apă din reteaua de distributie sau din surse proprii si care sunt amplasati în zone unde nu există retele de canalizare au obligatia dotării cu bazine etanse vidanjabile sau cu statie de epurare compactă locală, construite si exploatate în conditiile impuse de autoritătile de mediu si gospodărire a apelor competente. Vidanjarea si evacuarea apelor uzate provenite din astfel de fose se poate realiza fie de către operatorul serviciului de canalizare, fie de către alti agenti economici autorizati, care au obtinut în prealabil avizul operatorului privind locul si conditiile tehnice de descărcare a apelor uzate provenite din procesul de vidanjare.
    (3) Vidanjarea este interzisă în zonele în care există realizat un sistem public de canalizare, dacă operatorul serviciului a notificat utilizatorului acceptul său de preluare a apelor uzate în sistemul de canalizare si s-a angajat că va realiza racordul.
    ART. 153
    (1) Utilizatorii din categoria operatorilor economici au obligatia de a controla permanent parametrii apelor uzate industriale, astfel încât la deversarea în reteaua de canalizare să respecte indicatorii consemnati în avizul de racordare.
    (2) În cazul în care apele uzate depăsesc încărcările avizate de operator sau de organele de gospodărire a apelor competente, se vor lua măsuri imediate de încadrare în aceste avize, cu plata, în sarcina utilizatorului, a contravalorii cheltuielilor suplimentare de epurare, precum si a valorii eventualelor pagube produse atât operatorului, cât si tertilor.
    (3) Operatorul poate efectua în sectiunea de măsură prelevări de probe si controale în prezenta utilizatorului, în scopul de a verifica dacă apele industriale uzate deversate în reteaua de canalizare au calitătile stabilite în conformitate cu prescriptiile tehnice în vigoare sau avizele operatorului ori autoritătilor de gospodărire a apelor competente.
    (4) Proba prelevată din sectiunea de măsură va fi reprezentativă si suficientă cantitativ, astfel încât să poată fi supusă analizelor fizico-chimice si biologico-bacteriologice, astfel:
    a) o treime va fi analizată prin grija operatorului;
    b) o treime prin grija utilizatorului;
    c) o treime va fi sigilată atât de operator, cât si de utilizator, constituind proba-martor, si va fi păstrată de una dintre cele două părti în astfel de conditii încât să permită conservarea caracteristicilor din momentul prelevării. Analiza acestei probe, efectuată de un laborator autorizat, agreat de ambele părti, este opozabilă analizelor efectuate de oricare dintre cele două părti.
    ART. 154
    (1) Determinarea debitelor transportate de canalizare se face în mod curent numai în sectiunea finală a colectorului principal, la intrarea în statia de epurare, pentru cunoasterea debitului introdus în statie.
    (2) Pentru cunoasterea capacitătii reale de transport si depistarea acelor tronsoane la care viteza de autocurătare nu este asigurată, se va determina debitul de apă uzată fără contoare, măsurând viteza si sectiunea de curgere a apei uzate sau utilizând grafice de calcul care tin cont de:
    a) panta colectorului între cămine succesive;
    b) nivelul apei în cămine;
    c) diametrul colectorului.
    ART. 155
    În vederea depistării zonelor în care apar infiltratii în cantităti mari ale apei din sol se vor efectua analize ale apei uzate în cămine, pentru determinarea consumului biologic de oxigen (CBO5).
    ART. 156
    Pentru cunoasterea debitelor în colectoarele de canalizare trebuie stabilite tronsoane de control pe care se fac măsurători pentru determinarea relatiei dintre înăltimea apei în cămin/canal si debitul transportat, care vor reprezenta valori de referintă, pentru aprecierea debitelor în timpul exploatării.
    ART. 157
    Proba de etanseitate se va face conform procedurii folosite la receptia lucrării, indicându-se si valoarea pierderii admisibile de apă.
    ART. 158
    Operatorul va asigura supravegherea, cu frecventa stabilită în instructiunile tehnice, a colectoarelor canalizării de către personal calificat, care va verifica periodic următoarele elemente constructive ale retelei de canalizare:
    a) existenta si înlocuirea capacelor la căminele care fac zgomot la trecerea vehiculelor;
    b) existenta grătarelor la gurile de scurgere;
    c) existenta denivelărilor, gropilor, santurilor pe traseul colectorului;
    d) existenta resturilor de pământ de pe stradă, resturi care pot ajunge în canalizare;
    e) după fiecare ploaie, băltirea apei la rigolă sau în dreptul gurii de scurgere, datorate înfundării sau pozitionării prea sus a acesteia;
    f) functionarea deversoarelor;
    g) functionarea gurii de vărsare atât la canalizarea în sistem unitar, cât si la reteaua în sistem divizor;
    h) existenta mirosului neplăcut, caracteristic fermentării nămolului, lângă gurile de scurgere sau cămine;
    i) calitatea apelor uzate deversate în retea de agentii economici;
    j) prezenta vietuitoarelor în reteaua de canalizare;
    k) functionarea statiilor de pompare.
    ART. 159
    O supraveghere atentă se face asupra colectoarelor prin:
    a) verificarea stării căminelor si camerelor de intersectie;
    b) verificarea nivelului apei în căminele de intersectie;
    c) verificarea nivelului apei si a stării căminelor pe colectoarele unde viteza de curgere este în general mică, sub viteza de autocurătare de 0,7 m/s;
    d) depistarea prezentei poluantilor cu efecte mari asupra retelei: produse petroliere, produse toxice, agresive etc.;
    e) verificarea cantitătii si calitătii apelor uzate în sectiunile dinainte stabilite, dar obligatoriu din gura de vărsare în emisar.
    ART. 160
    Principalele lucrări de întretinere ce trebuie executate sunt:
    a) verificarea si înlocuirea capacelor de cămine si a grătarelor la gurile de scurgere;
    b) corectarea cotei ramelor si capacelor de la cămine ca urmare a îmbunătătirii căii sau în urma tasărilor diferentiate;
    c) spălarea colectoarelor;
    d) desfundarea colectoarelor blocate cu material sedimentat si cimentat;
    e) scoaterea nămolului depus în depozitele gurilor de scurgere;
    f) umplerea cu apă a gurilor de scurgere;
    g) curătarea bazinelor de retentie;
    h) înlocuirea grătarelor prevăzute pe retea;
    i) asigurarea căilor de acces la retea si la toate sectiunile de prelevare de probe;
    j) desfiintarea sau aducerea în legalitate a lucrărilor ilegale de racordare.
    ART. 161
    (1) Spălarea colectoarelor va începe din sectiunea amonte si se continuă până la racordarea cu un colector mai mare, colector care nu este colmatat, verificând în prealabil, cu ajutorul echipamentelor specializate, dacă colectorul nu este rupt si dacă nu intră pământul în acesta.
    (2) Dacă în colector, prin crăpături sau rosturile de îmbinare, au intrat rădăcinile pomilor existenti în preajma colectorului, acestea se taie, în scopul deblocării acestuia, urmând ca, prin decopertare, să se taie rădăcinile si din exterior si să fie refăcute îmbinările si tuburile defecte.
    (3) În toate cazurile este recomandată inspectia cu camera TV montată pe robot specializat, iar rezultatul vizualizării va fi arhivat, după compararea cu rezultatele anterioare, constituind un moment de referintă pentru deciziile ulterioare.
    ART. 162
    (1) Spălarea se va face de preferintă cu echipamente speciale de spălat, folosind jeturi de apă de mare viteză, 10 - 20 m/s, asigurată printr-o presiune de 80 - 120 bari în furtunul de transport, urmând ca tehnologia de curătare să asigure conditiile necesare astfel încât personalul de deservire să nu intre în contact direct cu apa murdară din colector.
    (2) Metoda de spălare cu jet este obligatorie la acele retele la care, datorită constructiei, căminele de inspectie nu sunt vizitabile, au dimensiuni mici si servesc doar pentru inspectia cu mijloace de televiziune în circuit închis.
    ART. 163
    O atentie specială va fi acordată subtraversărilor, sifonării retelei de canalizare, marcându-se nivelul apei în căminul amonte, în perioada când functionarea este normală, la debitul maxim, si va fi verificat acest nivel periodic săptămânal, iar dacă nivelul a crescut se va depista cauza.
    ART. 164
    Spălarea unui tronson important de canalizare poate începe după ce au fost luate măsuri adecvate la statia de epurare, care să tină cont de aportul mare de nămol în apa uzată, care poate influenta nefavorabil procesul de epurare.
    ART. 165
    Gura de vărsare a apelor uzate în emisar trebuie controlată după fiecare debit mai mare decât debitul mediu al râului, verificându-se:
    a) stabilitatea malurilor râului pe circa 100 m în aval si 500 m în amonte;
    b) stabilitatea constructiei gurii de vărsare;
    c) tendinta râului, la ape mici, de îndepărtare fată de gura de vărsare;
    d) tendinta râului de blocare a gurii de vărsare;
    e) tendinta de modificare a malului opus sub impactul curentului produs de apa evacuată din canalizare;
    f) tendinta râului de spălare a albiei lângă gura de vărsare, fiind necesară o consolidare adecvată, dacă este cazul.
    ART. 166
    Canalul de ocolire care reprezintă si preaplinul statiei de pompare trebuie să fie functional si accesibil tot timpul.
    ART. 167
    Se va da o atentie deosebită comportării statiei de pompare pe durata ploilor ce depăsesc frecventa normală, asigurându-se accesul la statie în orice situatie. Se va verifica functionarea preaplinului si efectul punerii sub presiune a retelei, în amonte.
    ART. 168
    (1) Electropompele vor trebui să aibă echipamente de măsură pentru parametrii de functionare, debit, presiune, curent si tensiune de alimentare, putere absorbită etc.
    (2) Sunt aplicabile totodată prevederile art. 71 si art. 72.
    ART. 169
    Grătarele vor fi curătate ori de câte ori este necesar, iar materialele colectate vor fi puse în saci si evacuate.
    ART. 170
    Statiile de pompare pentru evacuarea apelor la pasaje denivelate vor avea toate pompele montate si vor avea sursă dublă de alimentare cu energie, iar debitul de calcul al statiei de pompare va fi mai mare decât debitul colectat în mod normal.
    ART. 171
    Pentru lucrările efectuate este necesar ca:
    a) să se lucreze numai cu personal calificat;
    b) personalul să aibă echipament de protectie si de muncă adecvat;
    c) să fie asigurate conditiile necesare de prevenire a accidentelor de muncă;
    d) în cazul interventiei la colectoare în functiune, durata de interventie să fie cât mai mică, utilizându-se schimburi succesive pe perioade scurte de timp.
    ART. 172
    Lucrările de remediere a căminelor constau în principal din:
    a) reasezarea corectă a capacelor căminelor;
    b) înlocuirea capacelor sparte/furate si a grătarelor la gurile de scurgere;
    c) repararea scărilor de acces în cămine;
    d) repararea lucrărilor la bazinele de retentie;
    e) întretinerea sistemului de măsurare permanentă a debitelor.
    ART. 173
    (1) Racordarea de noi utilizatori la retea se face numai de către personalul autorizat, după un proiect aprobat de operator, respectând prevederile art. 139, 142, 145 si 149.
    (2) Pentru executarea unor astfel de lucrări, agentii economici, altii decât operatorul serviciului, trebuie să fie autorizati si vor lucra sub supravegherea personalului operatorului.
    (3) Racordarea poate fi efectuată în unul dintre următoarele moduri:
    a) utilizând căminul de vizitare atunci când noul racord este amplasat la o cotă ridicată, iar curgerea se asigură gravitational sau, când racordul este la cotă joasă, se va asigura pomparea apei;
    b) prin realizarea unui cămin nou pe canalul de serviciu.
    ART. 174
    Pentru subtraversarea cursurilor de apă sau alte subtraversări, sifonul de canalizare va avea realizată o posibilitate de spălare. Se va verifica nivelul apei în căminul amonte si, în momentul în care cota acestuia este mai mare decât este normal, se efectuează spălarea sau/si curătarea mecanică. La fiecare viitură pe râu se verifică starea subtraversării.
    ART. 175
    (1) În general, repararea colectoarelor se realizează prin săpătură deschisă cu oprirea apei si deversarea ei la un tronson apropiat sau prin pomparea acesteia din căminul amonte.
    (2) Se interzice transportul apei uzate direct prin rigola străzii, luându-se toate măsurile de prevenire a accidentelor atât pentru lucrătorii proprii, cât si pentru participantii la trafic.
    (3) Lucrările se fac fără întrerupere până la terminare, chiar dacă se lucrează în schimburi succesive, în zile de sărbătoare etc.
    (4) După reparatiile care implică accesul la tubulatură trebuie făcută o probă de etanseitate, folosindu-se apa din tub prin blocarea sectiunii aval si umplerea căminului amonte sau a căminului aval până la nivelul străzii, având grijă ca presiunea maximă să nu depăsească 5 mca, iar apa uzată să nu ajungă pe carosabil.
    (5) La tronsoane mici se va aduce apă curată pentru a evita lucrul în conditii grele.
    ART. 176
    Toate lucrările de refacere a retelei de canalizare vor fi trecute în cartea constructiei, întocmindu-se, dacă este cazul, noi proceduri de lucru, atestate si aprobate.
    ART. 177
    (1) Cantitatea de apă uzată evacuată de utilizatorii casnici, stabilită în cadrul contractului de prestare/furnizare a serviciului, reprezintă o cotă procentuală, de regulă, între 80 si 100% din cantitatea totală de apă rece furnizată, prin hotărâre a autoritătii administratiei publice locale, pe baza unui studiu de specialitate efectuat de un institut de specialitate.
    (2) Cantitatea de apă evacuată de către celelalte categorii de utilizatori se consideră a fi egală cu cantitatea de apă consumată. Fac exceptie utilizatorii la care specificul activitătilor face ca o cantitate de apă să rămână înglobată în produsul finit, caz în care debitul de apă uzată evacuată se va stabili prin măsurarea acestuia sau pe baza unui breviar de calcul întocmit de utilizator si însusit de operator.
    (3) Utilizatorii care se alimentează din surse proprii si care evacuează apă uzată în reteaua de canalizare vor achita contravaloarea acesteia în baza contractului încheiat cu operatorul, în care se va specifica modul de măsurare sau determinare a cantitătilor evacuate.

    SECTIUNEA a 2-a
    Epurarea apelor uzate

    ART. 178
    Operatorii care exploatează statiile de tratare a apei potabile si/sau instalatiile de epurare au obligatia să realizeze urmărirea continuă, prin analize efectuate de laboratoare autorizate, a modului de functionare a acestora, să păstreze registrele cu rezultatele analizelor si să pună aceste date la dispozitia personalului împuternicit cu sarcini de inspectie si control.
    ART. 179
    Încărcarea cu poluanti a apelor uzate se exprimă în locuitori echivalenti si se calculează pe baza încărcării medii maxime săptămânale în CBO5 intrat în statia de epurare în cursul unui an, exceptând situatiile de fenomene hidrometeorologice neobisnuite, cum sunt precipitatiile abundente.
    ART. 180
    (1) Înainte de a fi evacuate în receptorii naturali, apele uzate colectate în retelele de canalizare vor fi supuse unei epurări corespunzătoare, în vederea conformării cu prevederile legale.
    (2) Statiile de epurare a apelor uzate trebuie exploatate si întretinute astfel încât să se asigure performante corespunzătoare în conditiile climatice locale normale. La exploatarea statiilor de epurare se va tine seamă de variatiile sezoniere ale încărcării cu poluanti.
    ART. 181
    Epurarea mecanică a apelor uzate trebuie să asigure îndepărtarea prin procedee fizice, în special, a materiilor în suspensie, cât si a celor nemiscibile cu apa, separabile gravitational, precum si retinerea partială a substantelor organice.
    ART. 182
    Treapta de epurare mecanică trebuie exploatată astfel încât să se asigure, în functie de tehnologia utilizată:
    a) retinerea materiilor în suspensie de dimensiuni mari, care se face în grătare, site, cominutoare etc.;
    b) retinerea materiilor nemiscibile cu apa (grăsimi, produse petroliere), realizată în separatoare de grăsimi;
    c) sedimentarea materiilor în suspensie separabile prin decantare, care are loc în deznisipatoare, decantoare etc.;
    d) prelucrarea nămolurilor.
    ART. 183
    Treapta mecanică a unei statii de epurare este alcătuită, în principal, din:
    a) linia (sau fluxul) apei cu:
    1. deversorul din amonte de statia de epurare;
    2. bazinul de retentie;
    3. grătar;
    4. deznisipator;
    5. dispozitive de măsură a debitelor de apă uzată si de nămol;
    6. separator de grăsimi;
    7. decantor primar;
    8. statie de pompare ape uzate;
    9. conducte si canale tehnologice de legătură;
    10. conductă (sau canal) de evacuare a apelor uzate epurate în emisar;
    11. gură de evacuare a apelor uzate epurate în emisar;
    b) linia (sau fluxul) nămolului cu:
    1. statie de pompare nămol primar;
    2. instalatii de sitare a nămolului;
    3. instalatii de conditionare chimică a nămolului;
    4. concentrator (sau îngrosător) de nămol;
    5. instalatii de stabilizare a nămolului;
    6. rezervoare de fermentare a nămolului sau metantancuri, în care are loc fermentarea anaerobă;
    7. bazine de stabilizare aerobă a nămolului sau stabilizatoare de nămol;
    8. instalatii de deshidratare a nămolului;
    9. deshidratare naturală pe platforme (paturi) de uscare;
    10. deshidratare artificială sau deshidratare mecanică;
    11. depozit de nămol deshidratat;
    12. conducte si canale tehnologice de legătură;
    c) constructii si instalatii auxiliare cu:
    1. pavilion tehnologic;
    2. statie de suflante;
    3. centrală termică;
    4. atelier mecanic;
    5. remiză utilaje;
    6. drum de acces;
    7. drumuri, alei si platforme interioare;
    8. împrejmuiri si porti;
    9. instalatii de alimentare cu energie electrică;
    10. instalatii electrice de fortă, iluminat si protectie;
    11. instalatii de automatizare si AMCR;
    12. instalatii de telefonie;
    13. canale termice;
    14. retele electrice în incintă;
    15. retele de apă potabilă, pentru incendiu, de canalizare, gaze s.a.;
    16. lucrări de îndiguire, apărări de maluri, lucrări în albie etc.
    ART. 184
    Instalatiile de epurare mecanică a apelor uzate trebuie să asigure, de regulă, o eficientă de separare si îndepărtarea principalelor substante poluante continute, astfel:
    - 40 - 60% pentru materii în suspensie;
    - 20 - 40% pentru CBO5;
    - 20 - 40% pentru fosfor total si azot organic;
    - 25 - 75% pentru bacteriile coliforme totale.
    ART. 185
    Pentru asigurarea unei functionări corespunzătoare a statiei de epurare, operatorul trebuie să aibă o bază de date din care să rezulte următoarele caracteristici fizico-chimice:
    a) pentru apă:
    1. temperatura;
    2. pH-ul;
    3. materii totale în suspensie;
    4. substante volatile;
    5. curbe de sedimentare;
    6. reziduu total, din care: reziduu fix si reziduu volatil;
    7. consum chimic de oxigen (CCO-Cr);
    8. consum biochimic de oxigen (CBO5);
    9. azotul amoniacal;
    10. azotiti;
    11. azotati;
    12. fosfor total;
    13. substante extractibile cu eter de petrol;
    14. metale grele;
    15. sulfuri;
    16. cianuri;
    17. fenoli;
    18. detergenti;
    b) pentru nămol (primar, biologic, amestec primar cu biologic, îngrosat, stabilizat, deshidratat etc.):
    1. pH-ul;
    2. umiditate;
    3. materii totale în suspensii;
    4. substante volatile;
    5. substante minerale;
    6. indicele volumetric al nămolului;
    7. substante extractibile cu eter;
    8. ioni de metale grele;
    9. continutul în compusi ai azotului;
    10. continutul în compusi ai fosforului;
    11. potasiu;
    12. calciu;
    13. magneziu;
    14. sodiu;
    15. cloruri;
    16. sulfati;
    17. caracteristicile fizico-chimice ale apei de nămol (supernatantului);
    18. valori ale rezistentei la deshidratarea nămolului fermentat.
    ART. 186
    (1) Corpurile plutitoare si suspensiile grosiere (bucăti de lemn, textile, plastic, pietre etc.), rezultate din curătarea materialelor retinute pe grătare, se gestionează ca si deseurile municipale, fiind transportate, de către operatorul de salubrizare, în conditiile prevăzute de regulamentul serviciului de salubrizare.
    (2) Retinerile pe grătare se depozitează temporar în containere închise; depozitarea nu trebuie să dureze mai mult de o săptămână.
    ART. 187
    În timpul exploatării se vor urmări si consemna parametrii de proces si starea echipamentelor pentru diferite părti ale statiei, pe trepte:
    a) măsură pentru:
    1. temperatură si pH;
    2. azot amoniacal;
    3. azotati;
    4. azot total;
    5. suspensii solide;
    6. CCO-Cr;
    7. CBO5;
    8. H2S;
    9. oxigen dizolvat;
    10. fosfor total;
    11. măsură debit;
    b) grătare - senzori de nivel amonte/aval:
    1. stare de functionare echipament/alarmă;
    2. pornire/oprire automată, functie de nivel;
    c) statie de pompare:
    1. senzori de nivel în camera de aspiratie;
    2. stare de functionare echipament/alarmă;
    3. pornire/oprire automată, functie de nivel;
    d) aerare - măsură pentru pH; conductivitate, potential Redox la intrare:
    1. măsură debit de aer;
    2. oxigenul dizolvat - în minimum două puncte;
    3. azotati si azot amoniacal;
    4. stare de functionare echipament/alarmă;
    5. valori parametri/alarmă;
    6. comanda functionării suflantelor, în functie de necesarul de oxigen din bazinul de aerare;
    e) decantor secundar:
    1. măsură nivel apă;
    2. măsură pozitie strat;
    3. stare de functionare echipament/alarmă;
    4. măsură nămol recirculat si nămol în exces;
    5. reglare debit de nămol;
    6. traductoare de suspensii pe conductele de nămol;
    f) dezinfectie:
    1. măsură clor remanent;
    2. stare de functionare echipament/alarmă;
    3. functionare si reglare automată pompe dozatoare;
    g) evacuare efluent: aceiasi indicatori ca pentru influentul statiei de epurare.
    ART. 188
    Apa uzată procesată în statie poate fi utilizată în agricultură pentru irigatii, dacă îndeplineste caracteristicile si compozitia prevăzute în actele normative în vigoare.
    ART. 189
    Exploatarea si întretinerea statiilor de epurare se face numai de către personal calificat.

    SECTIUNEA a 3-a
    Evacuarea, tratarea si depozitarea nămolurilor provenite din statiile de tratare a apei brute

    ART. 190
    (1) În general, în statiile de tratare a apelor potabile, nămolurile provin în proportie de 65 - 70% din decantoare si 15 - 20% de la spălarea filtrelor, restul fiind evacuările depunerilor din denisipatoare.
    (2) Suspensiile din aceste nămoluri contin: substante prezente în apa brută înainte de tratare, ca plancton, substante minerale sau organice floculate, hidroxizi metalici (fier, mangan), precum si substante provenite din procesul de tratare ca adjuvanti cum sunt: hidroxizi metalici provenind din coagulare, în urma reactiilor chimice dintre reactivii de coagulare si floculare si substantele existente în apa de tratat, carbonati de calciu în cazul statiilor de decarbonatare (dedurizare).
    (3) Nămolurile se caracterizează printr-un continut ridicat de apă si nu este permisă evacuarea ca atare în emisar sau retea, necesitând tratamente ce implică tehnologii speciale în functie de natura nămolurilor si treapta schemei de tratare din care provin.
    ART. 191
    Caracteristicile specifice acestor tipuri de nămoluri se referă la:
    a) factorii privind natura nămolului: concentratia în substantă uscată, continutul în substante volatile, compozitia ponderală elementară, compozitia apei interstitiale;
    b) factorii privind structura nămolului: viscozitatea aparentă, analiza granulometrică, natura apei continute în nămol;
    c) factorii privind comportarea nămolului la deshidratare: capacitatea de îngrosare, de compresibilitate, de centrifugare si testul de afânare (Capilary Succession Time).
    ART. 192
    Pentru stabilirea modului de utilizare a nămolurilor, operatorul care exploatează statia de tratare trebuie să aibă o analiză completă a nămolurilor produse în statia respectivă, cu precizarea tuturor datelor relevante, ca: volumul nămolului; cantitatea de substantă uscată exprimată în unităti de greutate; compozitia nămolurilor; principalele substante ce îl compun; eventualele substante toxice; substante ce apar întâmplător în apă si periodicitatea acestei prezente; puterea calorifică a nămolurilor (în vederea unei eventuale incinerări), proprietăti fizice si mecanice; efect asupra solului.
    ART. 193
    (1) Nămolurile continând compusi de fier provenind de la deferizare sau de la instalatiile ce folosesc sărurile de fier drept reactiv de coagulare sunt recomandate drept substante de adaos în retelele de canalizare pentru a preveni degajarea de gaze nocive în statiile de epurare, pentru a controla degajarea de mirosuri si generarea de sulfuri în metatancuri.
    (2) Nămolul bogat în fier poate fi folosit în procesele de defosforizare, fiind un bun suport pentru adsorbtia fosforului.
    (3) Prin tratarea cu acid clorhidric sau sulfuric, nămolul cu continut bogat în fier, transformat în clorură ferică sau sulfat feric, poate fi folosit drept coagulant de gradul doi pentru îndepărtarea fosforului.
    (4) În domeniul materialelor de constructie, nămolurile continând fier pot fi utilizate în fabricarea cimentului si a cărămizilor.
    ART. 194
    (1) În scopul economisirii consumului propriu de apă potabilă în scopuri tehnologice se recirculă apa provenind de la spălarea filtrelor, după tratare prin înmagazinarea într-un bazin de egalizare, extragerea, în general prin sedimentare, a suspensiilor din acestea si pomparea sub un debit continuu, redus ca mărime, în capătul amonte al statiei.
    (2) Apele de spălare acumulate în bazinul de egalizare pot fi pompate cu un debit continuu, redus, într-un sistem de filtre rapide sub presiune, cu nisip cuartos.
    (3) Reziduul rezultat de la spălarea filtrelor se poate evacua la canalizare.
    (4) Trebuie dată o deosebită importantă la analiza din punct de vedere biologic a apei recirculate pentru ca microorganismele, concentrate în pelicule ce se depun pe nisipul filtrelor rapide, să nu ridice probleme legate de sănătate tinându-se seama de carbonul organic asimilabil.
    ART. 195
    Depozitarea nămolurilor deshidratate în locuri special amenajate se face în asa fel încât să asigure apoi folosirea lor în diferite scopuri (în cazul în care nu poate fi valorificată întreaga cantitate produsă).
    ART. 196
    (1) Apa de spălare de la filtre se poate utiliza în scopuri industriale, pentru irigatii, pentru alte scopuri menajere non-potabile etc., în cazul în care în zonă sunt utilizatori, dar numai după tratare.
    (2) De asemenea, trebuie urmărită prezenta bacteriilor sau a microorganismelor ce pot fi potential dăunătoare sănătătii oamenilor iar în cazul în care analizele indică un asemenea pericol, aceste ape vor putea fi utilizate numai în scopuri non-potabile, nepermitându-se reintroducerea lor în circuitul apei potabile.
    ART. 197
    (1) Toate nămolurile rezultate din treptele de sedimentare si filtrare a apei necesită tratare înainte de a fi descărcate; tratarea trebuie realizată în functie de caracteristicile acestora (minerale hidrofile, minerale hidrofobe, compozitie chimică, natură si structură).
    (2) Nămolurilor rezultate de la statiile de tratare a apei trebuie supuse procesului de reducere a volumului acestora prin:
    a) îngrosare utilizând decantarea, centrifugarea, flotatia sau drenarea;
    b) deshidratare utilizând filtre presă cu plăci, membrană, surub sau bandă.

    SECTIUNEA a 4-a
    Evacuarea, tratarea si depozitarea nămolurilor provenite din statiile de tratare a apei uzate

    ART. 198
    (1) Nămolurile provin din apele uzate, impurificate cu materii în suspensie, cum sunt cele din industria minieră, chimică, metalurgică, industria usoară, industria alimentară, precum si cele provenind din apele uzate aferente canalizării localitătilor urbane sau rurale.
    (2) Evacuarea în emisari a apelor uzate continând materii în suspensie, respectiv a nămolurilor retinute în diversele obiecte tehnologice din statiile de epurare, este interzisă.
    (3) Nămolurile provenite din epurarea apelor uzate se pot clasifica după:
    a) compozitia chimică în:
    1. nămol mineral, care contine peste 50% substante minerale (exprimat în substantă uscată);
    2. nămol organic, care contine peste 50% substante volatile (exprimat în substantă uscată);
    b) treapta de epurare a statiei din care provine în:
    1. nămol primar, rezultat din treapta de epurare mecanică;
    2. nămol secundar, rezultat din treapta de epurare biologică a apei;
    3. nămol stabilizat anaerob (rezultat din rezervoarele de fermentare a nămolurilor) sau aerob (rezultat fie din procesul de epurare biologică avansată - respectiv nitrificare cu stabilizare, fie din stabilizatorul de nămol, de pe linia nămolului);
    c) provenienta apelor uzate în:
    1. nămolurile din epurarea apelor uzate menajere/orăsenesti;
    2. nămolurile din epurarea apelor uzate industriale.
    ART. 199
    Pentru a asigura capacitătile necesare manipulării cantitătilor fluctuante de nămol, operatorul va trebui să tină seama de următorii parametri:
    a) debitul mediu si cel maxim de nămol;
    b) capacitatea potentială de stocare a obiectelor tehnologice din componenta statiei de epurare care realizează prelucrarea nămolului.
    ART. 200
    (1) Pentru prelucrarea si evacuarea nămolurilor retinute în statiile de epurare, operatorul va asigura determinarea caracteristicilor în functie de sursa de provenientă, perioada de stationare în sistem, modalitatea de procesare luată în considerare etc.
    (2) Caracteristicile fizice ale nămolurilor sunt:
    a) umiditatea;
    b) greutatea specifică;
    c) culoarea si mirosul;
    d) filtrabilitatea;
    e) puterea calorică.
    (3) Caracteristicile chimice sunt:
    a) pH-ul;
    b) materialele solide totale;
    c) fermentabilitatea;
    d) metalele grele;
    e) nutrientii.
    ART. 201
    Statiile de pompare trebuie prevăzute si cu o a doua sursă de energie, ce trebuie să fie total independentă de prima si să asigure o energie continuă în caz de avarie.
    ART. 202
    Pentru mărirea vitezei de evaporare nămolul va fi supus unui proces de uscare astfel încât umiditatea rămasă după aplicarea metodelor de deshidratare mecanice conventionale să fie redusă în continuare.
    ART. 203
    În cazul în care nămolul are componente care îl fac incompatibil cu utilizarea lui, acesta va fi transportat la depozitele de deseuri periculoase sau se va neutraliza termic prin incinerare, în conditiile stabilite de legislatia aplicabilă.
    ART. 204
    (1) În cazul în care concentratiile de metale grele si alti componenti chimici ai nămolului sunt sub valorile maxime admisibile stabilite de legislatia în vigoare referitoare la utilizarea acestuia în agricultură, se poate aplica metoda compostării ce reduce agentii patogeni si produce un material similar cu pământul natural.
    (2) Compostul poate fi folosit în agricultură pentru combaterea eroziunii solului, pentru îmbunătătirea proprietătilor solului si pentru recultivarea acestuia.
    ART. 205
    Depozitarea nămolului are următoarele functii: egalizarea debitelor, uniformizarea caracteristicilor nămolului în vederea îmbunătătirii proceselor de tratare din aval, ca stabilizarea, concentrarea si deshidratarea, permitând alimentarea uniformă pentru intensificarea operatiilor de concentrare si deshidratare si permit flexibilitatea si optimizarea proceselor pentru concentrare si deshidratare.
    ART. 206
    Nămolul poate fi depozitat în constructii (spatii) special concepute din interiorul statiei de epurare (rezervoare de stocare a nămolului, bazine de omogenizare, paturi de uscare, lagune) sau în interiorul obiectelor tehnologice ale statiei de epurare (în basa de colectare a nămolului din interiorul decantorului primar sau a decantorului secundar, în bazinele de fermentare a nămolului, în concentratoarele gravitationale, în bazinele de aerare, în decantoarele tip Imhoff) sau în afara statiei de epurare în depozite controlate, santuri, gropi, pe suprafata pământului etc., în functie de compozitia acestora.
    ART. 207
    (1) Depozitarea se poate face pe o perioadă scurtă de timp, în bazinele de decantare sau în rezervoarele de concentrare a nămolului. Astfel de depozite sunt folosite în mod limitat si sunt folosite de obicei la statiile de epurare mici unde timpul de depozitare poate varia de la câteva ore până la 24 ore.
    (2) Depozitarea pe termen lung a materiilor solide poate fi realizată în procesele de stabilizare cu perioade lungi de retentie, de exemplu, în cazul fermentării aerobe sau anaerobe sau în bazine separate, proiectate special pentru acest scop.
    (3) În instalatiile mici, nămolul este de obicei depozitat în decantoare si în bazinele de fermentare. În cazurile în care depozitarea nămolului are loc în bazine închise, trebuie asigurată ventilatia împreună cu tehnologiile de control corespunzător a mirosului, precum si prevederea de sisteme de filtrare a gazelor.
    ART. 208
    (1) Nămolul deshidratat care nu se valorifică va fi transportat la depozitul de deseuri de către operatorul de salubrizare.
    (2) Se interzice depozitarea în alte locuri fără existenta unui acord de mediu în acest sens.
    (3) Utilizarea nămolurilor si a altor tipuri de reziduuri ce provin de la epurarea apelor uzate orăsenesti în agricultură se poate realiza cu conditia respectării actelor normative în vigoare.

    SECTIUNEA a 5-a
    Evacuarea apelor pluviale si de suprafată din intravilanul localitătilor

    ART. 209
    Apele pluviale si de suprafată din intravilanul localitătilor se pot evacua prin reteaua de canalizare realizată în sistem unitar, divizor sau mixt, în functie de specificul localitătii.
    ART. 210
    (1) În programele anuale de verificări, operatorul trebuie să prevadă verificarea si curătarea periodică a retelei de canalizare.
    (2) Operatorul are obligatia să întretină curate gurile de scurgere-colectare a apelor meteorice si stradale, scop în care va efectua verificări si curătări periodice. În cazul ploilor torentiale operatorul va lua măsuri de interventie în locurile inundate.
    (3) În cazul în care se constată producerea sistematică de inundatii în anumite puncte ale retelei de canalizare, operatorul împreună cu autoritătile administratiei publice locale vor lua măsuri de redimensionare a conductelor retelei de canalizare, multiplicare si/sau repozitionare a gurilor de scurgere-colectare.
    (4) Curătarea rigolelor si grătarelor, pentru asigurarea scurgerii apelor rezultate din topirea zăpezilor, se va asigura prin grija operatorului serviciului de salubrizare, în conformitate cu prevederile regulamentului serviciului de salubrizare.
    ART. 211
    (1) Curătarea gurilor de scurgere, cu depozit si sifon, guri de scurgere specifice retelei în procedeu unitar, se face obligatoriu înaintea sezonului ploios si după ploi puternice pentru a se putea depista care sunt gurile inactive.
    (2) În timpul operatiei de curătare, nămolul îndepărtat manual nu se va depozita direct pe trotuar, ci în saci de plastic, care vor fi transportati la terminarea operatiei la statia de epurare a apelor uzate.
    (3) După curătarea mecanică, gura de scurgere se spală, cu apă din cisternă, pentru îndepărtarea urmelor de nămol si asigurarea umplerii gurii cu apă pentru realizarea închiderii hidraulice.
    (4) Personalul care face curătarea va aprecia dacă există nămol si sub dispozitivul care asigură garda hidraulică iar dacă apa nu curge se va continua spălarea până se sparge eventualul dop format.
    (5) În cazul spălării mecanice, nămolul aspirat de utilaj nu va fi deversat în reteaua de canalizare prin gura de scurgere spălată si nici printr-un cămin alăturat pentru a nu provoca accelerarea depunerilor pe colector.
    (6) După terminarea operatiunii de spălare, gura de scurgere trebuie să rămână plină cu apă, verificându-se dacă nivelul rămas este comparabil cu nivelul normal de asigurare a închiderii hidraulice.
    (7) De regulă, în ziua următoare se va face o inspectie a gurilor de scurgere curătate verificându-se, prin scoaterea grătarului, dacă apa a rămas la cota ce asigură închiderea hidraulică sau se simte prezenta mirosului caracteristic.
    (8) Gura de canalizare care nu are apă sau se simte un miros puternic de canalizare trebuie refăcută deoarece prezintă defectiuni constructive; nu este etansă, pierde apă, sau elementele ce asigură garda hidraulică sunt deteriorate.
    ART. 212
    În perioadele secetoase, în lipsa precipitatiilor pe o durată mai mare de două săptămâni, trebuie refăcută garda hidraulică la gurile de scurgere care nu sunt amplasate pe străzile pe care se efectuează activitatea de udare si stropire de către operatorul de salubrizare, începându-se cu străzile unde se stie că viteza apei este mică si este mai accelerat procesul de depunere a suspensiilor si începerea fermentării.
    ART. 213
    În cazul existentei bazinelor de retentie pentru preluarea debitelor de apă meteorică trebuie avute în vedere si luate măsurile necesare pentru:
    a) împiedicarea sedimentării suspensiilor;
    b) îndepărtarea depunerilor imediat după trecerea ploii si golirea bazinului pentru ca acestea să nu intre în putrefactie;
    c) mentinerea în stare permanentă de functionare a sistemului de curătare, asigurându-se protectia contra vandalismului;
    d) realizarea unei bune spălări si dezinfectii pentru a împiedica răspândirea mirosului sau a diversilor vectori (muste, tântari etc.), care împrăstie bacterii si virusi ce pot afecta sănătatea populatiei din zonă;
    e) împiedicarea înghetării apei din precipitatiile căzute iarna, în cazul scăderii temperaturii sub cea de înghet;
    f) trebuie adoptate măsuri contra tendintei de folosire a bazinelor de retentie drept depozite de gunoi.
    ART. 214
    Principalele lucrări de întretinere sunt:
    a) verificarea si înlocuirea grătarelor gurilor de scurgere;
    b) scoaterea nămolului depus în depozitele gurilor de scurgere;
    c) umplerea cu apă a gurilor de scurgere;
    d) curătarea bazinelor de retentie.
    ART. 215
    (1) Cantitatea de apă meteorică preluată de reteaua de canalizare se determină prin înmultirea cantitătii specifice de apă meteorică, comunicată de A.N.M. pentru luna anterioară emiterii facturii, cu suprafetele totale ale incintelor construite si neconstruite, declarate de fiecare utilizator si cu coeficientii de scurgere recomandati de SR 1846-1:2006.
    (2) În cadrul contractelor de furnizare se vor putea utiliza formule de calcul analitic, aplicabile fiecărui utilizator, sau norme specifice locale, pe categorii de utilizatori, determinate tot analitic, pe baza prevederilor alineatului (1). Indiferent de varianta aleasă, în documentele mentionate se va evidentia formula de determinare folosită.

    CAPITOLUL VI
    Instalatiile/retelele interioare de alimentare cu apă si de canalizare

    ART. 216
    (1) Instalatia interioară de alimentare cuprinde ansamblul tehnico-sanitar, de la robinetul de după apometru (punctul de delimitare), în sensul de curgere a apei, până la armătura de utilizare. Reteaua interioară de alimentare cu apă apartine, ca obligatie de întretinere si reparatie, utilizatorului.
    (2) Instalatiile interioare de apă si de canalizare care deservesc 2 sau mai multi proprietari dintr-un condominiu, inclusiv teul de derivatie, sunt instalatii apartinând părtilor comune ale condominiului si intră ca obligatie de întretinere si reparatie în sarcina tuturor proprietarilor condominiului.
    (3) Instalatiile interioare de apă si de canalizare din cadrul condominiului, care deservesc un singur proprietar, sunt instalatii ce apartin acestuia si intră ca obligatie de întretinere si reparatie în sarcina proprietarului respectiv.
    (4) Punctul de delimitare între instalatiile apartinând părtilor comune si instalatiile fiecărui proprietar al condominiului este teul de derivatie, respectiv cotul prin care se schimbă directia de circulatie a apei din verticală în orizontală, în cazul proprietarilor care au în proprietate apartamente de la ultimul etaj al unui bloc de locuinte.
    ART. 217
    În cazul în care lucrările de realizare a instalatiilor/retelelor interioare conduc la modificarea conditiilor initiale de contractare, acestea se vor efectua după obtinerea acordului operatorului. Contravaloarea lucrărilor de modificare a bransamentului sau a racordului, realizate ca urmare a necesitătii realizării operatiei, se suportă de utilizator.
    ART. 218
    (1) Se interzice executarea unor legături între instalatiile interioare prin care se distribuie apă cu destinatii diferite, precum si cele între conductele de apă potabilă si conducte de apă cu apă industrială.
    (2) Pentru nerespectarea prevederilor alin. (1) si consecintele rezultate din aceasta răspunzător este detinătorul de instalatii.
    (3) Utilizatorii care au în dotare instalatii interioare ce folosesc apă din alte surse decât ale operatorului nu vor executa legături la reteaua de distributie apartinând sistemului de alimentare cu apă.
    (4) Se interzice legătura directă între conductele de aspiratie ale pompelor si bransament.
    ART. 219
    (1) Utilizatorul are obligatia să asigure functionarea normală a instalatiei/retelei interioare de alimentare cu apă; în acest sens va executa toate lucrările de întretinere si reparatie ce se impun în vederea unei exploatări optime.
    (2) Utilizatorul poate solicita operatorului consultantă si îndrumare de specialitate, ca servicii suplimentare, pentru constatarea stării tehnice a instalatiilor, etanseitătii si modului de utilizare a apei, în scopul evitării pierderilor si utilizării rationale a acesteia.
    ART. 220
    (1) Instalatia/reteaua interioară de canalizare a utilizatorului se compune din obiecte sanitare, sifoane (inclusiv cele de pardoseală si de terasă), conducte orizontale de legătură, coloane, conducte orizontale de evacuare la căminul de racord, care reprezintă limita retelei interioare (limita de proprietate).
    (2) Instalatia/reteaua interioară de canalizare apartine utilizatorului; operatorul nu are nicio obligatie privind buna functionare a retelei interioare de canalizare.
    (3) Racordul imobilelor cu subsoluri echipate cu instalatii sanitare se va executa cu respectarea măsurilor speciale contra refulării din colector spre subsol (cu clapete, vane sau cu statii de pompare a apelor uzate).

    CAPITOLUL VII
    Drepturile si obligatiile operatorilor si utilizatorilor

    ART. 221
    (1) Are calitatea de utilizator al serviciului de alimentare cu apă si de canalizare orice persoană fizică sau juridică ce detine, în calitate de proprietar sau cu drept de folosintă dat de proprietar, un imobil având bransament propriu de apă potabilă si/sau racord propriu de canalizare si care beneficiază de serviciile operatorului pe bază de contract de furnizare/prestare.
    (2) Pot fi utilizatori ai serviciului de alimentare cu apă si de canalizare si persoanele fizice sau juridice care nu au bransament propriu de apă potabilă, respectiv racord propriu de canalizare, dacă există conditii tehnice pentru delimitarea/separarea instalatiilor, pentru individualizarea consumurilor si pentru încheierea, în nume propriu, a contractului de furnizare/prestare a serviciului.
    (3) Conditiile tehnice vor fi stabilite de operator pe baza metodologiei elaborate si aprobate de A.N.R.S.C.
    (4) Principalele categorii de utilizatori ai serviciului de alimentare cu apă si de canalizare sunt:
    a) operatori economici;
    b) institutii publice;
    c) utilizatori casnici: persoane fizice sau asociatii de proprietari/locatari.
    ART. 222
    (1) Functionarea sistemului de alimentare cu apă si de canalizare trebuie să fie continuă, operatorul răspunzând pentru neîndeplinirea serviciului, în conformitate cu clauzele contractuale sau conditiile de mentinere a licentei.
    (2) În cazul lipsei de debit ca urmare a reducerii debitelor de apă ale sursei în caz de secetă sau înghet, distributia apei se va face după un program propus de operator si aprobat de autoritatea administratiei publice locale, program ce va fi adus la cunostinta utilizatorilor în timp util, prin mijloace adecvate (mass-media, afisare la utilizator).
    ART. 223
    (1) Pentru interventia rapidă în caz de necesitate operatorul va face marcaje si inscriptii pe clădirile de locuit, alte clădiri din apropiere, împrejmuiri, care vor indica prezenta căminelor de vane si a hidrantilor de incendiu.
    (2) Este interzisă blocarea accesului la căminele si hidrantii retelei pentru care s-au executat marcajele si inscriptiile mentionate la alin. (1).
    ART. 224
    În vederea realizării obiectivelor si sarcinilor ce le revin în domeniul serviciului de alimentare cu apă si de canalizare a localitătilor, operatorii trebuie să asigure:
    a) producerea, transportul, înmagazinarea si distributia apei potabile, respectiv preluarea, canalizarea, epurarea si evacuarea apelor uzate;
    b) exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, respectiv a sistemelor de canalizare în conditii de sigurantă si eficientă tehnico-economică, cu respectarea tehnologiilor si a instructiunilor tehnice de exploatare;
    c) instituirea, supravegherea si întretinerea, corespunzător dispozitiilor legale, a zonelor de protectie sanitară, a constructiilor si instalatiilor specifice sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare si de epurare a apelor uzate;
    d) monitorizarea strictă a calitătii apei potabile distribuite prin intermediul sistemelor de alimentare cu apă, în concordantă cu normele igienico-sanitare în vigoare;
    e) captarea apei brute, respectiv descărcarea apelor uzate orăsenesti în receptorii naturali, numai cu respectarea conditiilor impuse prin acordurile, avizele si autorizatiile de mediu si de gospodărire a apelor;
    f) întretinerea si mentinerea în stare de permanentă functionare a sistemelor de alimentare cu apă si de canalizare;
    g) contorizarea cantitătilor de apă produse, distribuite si respectiv facturate;
    h) cresterea eficientei si a randamentului sistemelor în scopul reducerii tarifelor, prin eliminarea pierderilor în sistem, reducerea costurilor de productie, a consumurilor specifice de materii prime, combustibili si energie electrică si prin reproiectarea, reutilarea si retehnologizarea acestora;
    i) limitarea cantitătilor de apă potabilă distribuită prin retelele de alimentare cu apă, utilizată în procesele industriale, si diminuarea consumurilor specifice prin recircularea, refolosirea si reutilizarea acesteia.
    j) refacerea locului unde a intervenit pentru reparatii sau executia unei lucrări noi, la un nivel calitativ corespunzător, în termen de maximum 30 zile calendaristice de la terminarea lucrării, tinând cont de conditiile meteorologice care nu trebuie să afecteze calitatea acesteia. Imediat după remedierea unei avarii care a afectat pavajul în zona de interventie, operatorul va lua toate măsurile pentru asigurarea unor pavaje provizorii, care să asigure reluarea circulatiei pe portiunile afectate, iar aducerea pavajului la forma si calitatea initială se va finaliza în aceleasi conditii. Pe toată perioada desfăsurării interventiilor si până la finalizarea pavajului definitiv, operatorul va asigura semnalizarea corespunzătoare atât din punct de vedere al executiei, cât si din punct de vedere al sigurantei circulatiei.
    ART. 225
    (1) Pe toată durata existentei sistemelor de alimentare cu apă si de canalizare, pentru executarea lucrărilor necesare întretinerii si exploatării sistemelor respective, operatorul are drept de servitute asupra proprietătilor afectate de sistemul de alimentare cu apă si de canalizare, realizându-se cu titlu gratuit pe toată durata existentei acestuia.
    (2) Dacă cu ocazia interventiilor pentru retehnologizări, reparatii, revizii, avarii se produc pagube proprietarilor din vecinătatea sistemelor de alimentare cu apă si de canalizare, operatorii au obligatia să le plătească acestora despăgubiri, în conditiile legii. Proprietarul terenului afectat de exercitarea dreptului de servitute va fi despăgubit pentru prejudiciile cauzate. Cuantumul despăgubirii se stabileste prin acordul părtilor sau, în cazul în care părtile nu se înteleg, prin hotărâre judecătorească.
    (3) Operatorii au obligatia să tină evidente distincte pentru fiecare activitate, având contabilitate separată pentru fiecare tip de serviciu si/sau localitate de operare în parte.
    ART. 226
    Operatorul are obligatia:
    a) să respecte angajamentele asumate prin contractele de furnizare/prestare a serviciilor de apă si de canalizare;
    b) să respecte prevederile prezentului regulament;
    c) să ia măsurile necesare pentru remedierea operativă a defectiunilor apărute la instalatiile sale, precum si de înlăturare a consecintelor si pagubelor rezultate;
    d) să presteze serviciul de alimentare cu apă si de canalizare la toti utilizatorii cu care a încheiat contracte de furnizare/prestare si utilizare a serviciilor;
    e) să servească toti utilizatorii din aria de acoperire pentru care a fost licentiat;
    f) să respecte indicatorii de performantă aprobati de autoritătile administratiei publice locale;
    g) să furnizeze date despre prestarea serviciului autoritătilor administratiei publice locale, precum si A.N.R.S.C., conform programelor stabilite de acestea;
    h) să aplice metode performante de management care să conducă la reducerea costurilor de operare;
    i) să furnizeze apă potabilă si industrială la parametrii de potabilitate impusi de actele normative în vigoare, cu asigurarea valorilor debitelor si a presiunii de serviciu, indiferent de pozitia utilizatorului în schema de functionare;
    j) să asigure preluarea apelor uzate si meteorice la sistemul de canalizare si să verifice calitatea acestora;
    k) să întretină si să verifice functionarea contoarelor de măsurare a cantitătilor de apă, în conformitate cu prescriptiile metrologice si să utilizeze pentru sigilare numai sigilii cu serie unică de identificare pentru a preveni sigilarea neautorizată;
    l) să emită factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă si de canalizare cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestatia a fost efectuată;
    m) să factureze cantitătile de apă furnizate si serviciile de canalizare prestate la valorile măsurate prin intermediul contoarelor, aducând la cunostinta utilizatorului modificările de tarif;
    n) să înregistreze toate reclamatiile si sesizările utilizatorilor, să le verifice si să ia măsurile ce se impun, pentru rezolvarea acestora. La sesizările utilizatorilor operatorul va răspunde în scris, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la înregistrarea acestora.
    ART. 227
    Operatorul de servicii din sistemul de alimentare cu apă si de canalizare nu răspunde pentru neîndeplinirea serviciului, în cazurile de fortă majoră, precum si în următoarele cazuri:
    a) ca urmare a lucrărilor de întretinere, reparatii, modernizări, extinderi, devieri, bransări noi, schimbări de contoare, dacă operatorul a anuntat utilizatorii despre eventualitatea opririi furnizării apei, specificând data si intervalul de timp în care aceasta va fi oprită. Anuntul de oprire a furnizării apei, prin mass-media si/sau afisare la utilizatori, după caz, în functie de numărul de utilizatori afectati trebuie făcut înainte, cu un număr de ore stabilit prin contract;
    b) în cazul ploilor torentiale care duc la depăsirea capacitătii proiectate de preluare la canalizare a debitelor, situatie în care operatorul va face dovada depăsirii capacitătii.
    ART. 228
    Operatorul are dreptul:
    a) să oprească temporar furnizarea apei sau prestarea serviciului de canalizare, fără înstiintarea prealabilă a utilizatorilor si fără să îsi asume răspunderea fată de acestia, în cazul unor avarii grave a căror remediere nu suferă amânare, care pot produce pagube importante, accidente sau explozii, defectiuni ale instalatiilor interioare ale utilizatorului sau care afectează buna functionare a sistemului de alimentare cu apă si/sau de canalizare. În astfel de cazuri, operatorul are obligatia de a anunta utilizatorii imediat de situatia apărută prin toate mijloacele ce le are la dispozitie;
    b) să restrictioneze alimentarea cu apă a tuturor utilizatorilor, pe o anumită perioadă, cu înstiintarea prealabilă, în cazul în care apar restrictionări justificate la sursa de apă sau la racordarea si punerea în functiune a unor noi capacităti din cadrul sistemului de alimentare cu apă sau de canalizare ori a unor lucrări de întretinere planificate. Aceste restrictionări se pot face cu aprobarea autoritătilor administratiei publice locale, cu exceptia cazurilor de fortă majoră;
    c) să încaseze contravaloarea serviciilor furnizate si să aplice penalitătile legale;
    d) să întrerupă sau să sisteze furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă, în conditiile legii, cu notificare prealabilă, la utilizatorii care nu si-au achitat facturile pe o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice de la data expirării termenului de plată a facturii sau care nu respectă clauzele contractuale. Aceleasi măsuri, inclusiv desfiintarea bransamentelor/racordurilor, se pot lua fată de utilizatorii clandestini, dacă acestia nu au îndeplinit conditiile impuse de operatori pentru intrarea în legalitate.
    ART. 229
    Utilizatorul este obligat:
    a) să respecte clauzele contractului de furnizare/prestare încheiat cu operatorul serviciului de alimentare cu apă si/sau de canalizare;
    b) să asigure folosirea eficientă si ratională a apei preluate din reteaua de alimentare cu apă, prin încadrarea în normele de consum pe persoană, unitatea de produs sau puncte de folosintă, conform debitelor prevăzute în standardele în vigoare;
    c) să utilizeze apa numai pentru folosintele prevăzute în contractul de furnizare a serviciilor. În cazul în care utilizatorul doreste să extindă instalatiile sau utilizarea în alte scopuri decât cele pentru care s-a încheiat contractul va înstiinta/notifica operatorul/furnizorul despre aceasta. Dacă noile conditii impun, se vor modifica clauzele contractuale;
    d) să mentină curătenia si să întretină în stare corespunzătoare căminul de apometru/contor, dacă se află amplasat pe proprietatea sa;
    e) să anunte imediat după constatare operatorul despre aparitia oricărei deteriorări apărute la căminul de apometru, care îl deserveste;
    f) să permită citirea contorului, dacă acesta este amplasat pe proprietatea sa;
    g) să nu utilizeze instalatiile interioare în alte scopuri decât cele prevăzute în contract;
    h) să execute lucrările de întretinere si reparatii care îi revin, conform reglementărilor legale, la instalatiile interioare de apă pe care le are în folosintă, pentru a nu se produce pierderi de apă, sau, în cazul în care, prin functionarea lor necorespunzătoare, creează un pericol pentru sănătatea publică. Obligatia se extinde si la statiile de hidrofoare, rezervoare, statii de pompare interioare etc., care se află în proprietatea utilizatorului;
    i) toti utilizatorii, operatorii economici, care utilizează în procesul tehnologic apă potabilă sunt obligati să furnizeze operatorului/furnizorului informatii cu privire la consumurile prognozate pentru o perioadă următoare convenită cu operatorul;
    j) să nu execute lucrări clandestine de ocolire a contorului;
    k) să nu modifice instalatia interioară de distributie a apei potabile fără avizul operatorului;
    l) să nu manevreze vanele din amonte de apometru si să folosească pentru interventii la instalatiile interioare numai robinetul sau vana din aval de apometru;
    m) să nu influenteze în niciun fel indicatiile contorului de apă si să păstreze intactă integritatea acestuia, inclusiv sigiliile;
    n) să achite contravaloarea serviciilor furnizate de operator în termen de 15 zile de la emiterea facturii;
    o) să nu evacueze în reteaua de canalizare deseuri, reziduuri, substante poluante sau toxice care încalcă conditiile de descărcare impuse de normele tehnice în vigoare;
    p) să comunice operatorului/prestatorului serviciului, dacă sunt detinătorii de surse proprii de apă, data punerii în functiune a acestora, în vederea facturării cantitătilor de apă uzată deversate în reteaua de canalizare. În acest scop au obligatia să instaleze apometre, să tină la zi registrul de evidentă, pe baza căruia să se poată calcula si verifica debitul surselor proprii.
    ART. 230
    Utilizatorul are dreptul:
    a) să beneficieze de serviciul de alimentare cu apă si/sau de canalizare la nivelurile stabilite în contract;
    b) să primească răspuns în maximum 30 de zile calendaristice la sesizările adresate operatorului cu privire la neîndeplinirea unor conditii contractuale;
    c) să conteste facturile când constată încălcarea prevederilor contractuale;
    d) să fie anuntat cu cel putin 24 de ore înainte despre opririle programate sau restrictionările în furnizarea/prestarea serviciului;
    e) să fie despăgubit în cazurile încălcării de către operator a clauzelor contractuale care prevăd si cuantifică valorile despăgubirilor în functie de prejudiciul cauzat;
    f) să fie informat despre modul de functionare a serviciilor de apă si de canalizare, despre deciziile luate de autoritătile administratiei publice locale, A.N.R.S.C. si de operator privind asigurarea acestor servicii;
    g) să aibă montate pe bransamentele proprii ale imobilelor contoare de apă pentru înregistrarea consumurilor.

    CAPITOLUL VIII
    Indicatori de performantă si calitate

    ART. 231
    (1) Indicatorii de performantă stabilesc conditiile ce trebuie respectate de operatori în asigurarea serviciului de alimentare cu apă si de canalizare.
    (2) Indicatorii de performantă asigură conditiile pe care trebuie să le îndeplinească serviciile de apă si de canalizare, avându-se în vedere:
    a) continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ;
    b) adaptarea permanentă la cerintele utilizatorilor;
    c) excluderea oricărei discriminări privind accesul la serviciile de apă si de canalizare;
    d) respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor si protectiei mediului.
    ART. 232
    Indicatorii de performantă pentru serviciul de apă si de canalizare sunt specifici pentru următoarele activităti:
    a) bransarea/racordarea utilizatorilor la reteaua de alimentare cu apă si de canalizare;
    b) contractarea serviciilor de apă si de canalizare;
    c) măsurarea, facturarea si încasarea contravalorii serviciilor efectuate;
    d) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciilor efectuate;
    e) mentinerea unor relatii echitabile între furnizor si utilizator prin rezolvarea operativă si obiectivă a problemelor, cu respectarea drepturilor si obligatiilor care revin fiecărei părti;
    f) solutionarea reclamatiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de apă si de canalizare;
    g) prestarea de servicii conexe serviciului de furnizare (informare, consultantă etc.).
    ART. 233
    În vederea urmăririi respectării indicatorilor de performantă operatorul trebuie să asigure:
    a) gestiunea serviciilor de apă si de canalizare, conform hotărârii de dare în administrare sau prevederilor contractului de delegare a gestiunii;
    b) evidenta utilizatorilor;
    c) înregistrarea activitătilor privind citirea echipamentelor de măsurare, facturarea si încasarea contravalorii serviciilor efectuate;
    d) înregistrarea reclamatiilor si sesizărilor utilizatorilor si solutionarea acestora;
    e) accesul neîngrădit al autoritătilor administratiei publice centrale si locale, în conformitate cu competentele si atributiile legale ce le revin, la informatiile necesare pentru stabilirea:
    1. modului de respectare si de îndeplinire a obligatiilor contractuale asumate;
    2. calitătii si eficientei serviciilor furnizate/prestate la nivelul indicatorilor de performantă stabiliti;
    3. modului de administrare, exploatare, conservare si mentinere în functiune, dezvoltare si/sau modernizare a sistemelor de alimentare cu apă si de canalizare încredintată prin contractul de delegare a gestiunii;
    4. modului de formare si stabilire a tarifelor pentru serviciile de apă si de canalizare;
    5. stadiului de realizare a investitiilor;
    6. respectării parametrilor ceruti prin prescriptiile tehnice si normele metrologice.
    ART. 234
    Indicatorii de performantă minimali, generali si garantati pentru serviciile de alimentare cu apă si de canalizare sunt stabiliti în anexa nr. 1 la prezentul regulament.

    CAPITOLUL IX
    Contractul de furnizare/prestare si utilizare a serviciilor de apă si de canalizare

    ART. 235
    Contractarea furnizării si prestarea serviciilor de alimentare cu apă si de canalizare se vor realiza astfel:
    a) în cazul în care utilizatorii au bransamente, prin contracte încheiate între operator si utilizatori;
    b) în cazul în care furnizarea apei potabile se face prin cismele stradale către persoanele fizice care nu au bransament, prin contracte încheiate cu toti cei care beneficiază de acest serviciu. Arondarea utilizatorilor se va stabili de către operator împreună cu autoritătile administratiei publice locale;
    c) în cazul utilizării apei de la hidrantii stradali de către operatorul serviciului de salubrizare sau cel al domeniului public, pe bază de contract între operatorii acestor servicii si operatorul serviciului de alimentare cu apă si de canalizare;
    d) pentru consumurile de apă utilizate de pompieri pentru instruire si stingerea incendiilor, pe bază de contract încheiat cu autoritătile administratiei publice locale, în conformitate cu art. 40 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari.
    ART. 236
    (1) Conditiile privind calitatea serviciilor asigurate de operator privind continuitatea, presiunea de utilizare si debitul furnizat, respectiv conditiile de preluare si calitatea apelor uzate acceptate la deversarea în retelele de canalizare, vor fi înscrise în contractul de furnizare/prestare si utilizare a serviciilor de alimentare cu apă si de canalizare.
    (2) La încheierea contractelor se vor respecta prevederile Contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului public de alimentare cu apă si de canalizare.
    ART. 237
    Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadentei atrage după sine penalităti de întârziere, după cum urmează:
    a) penalitătile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare;
    b) penalitătile se datorează începând cu prima zi după data scadentei;
    c) valoarea totală a penalitătilor nu poate depăsi cuantumul debitului si se constituie venit al operatorului.

    CAPITOLUL X
    Realizarea serviciului după producerea unui cutremur

    SECTIUNEA 1
    Serviciul de alimentare cu apă

    ART. 238
    Pentru reducerea efectelor negative asupra populatiei, animalelor si mediului, operatorul împreună cu autoritatea publică locală are obligatia să asigure informarea si instruirea prealabilă a populatiei prin afise asupra modului de comportare în situatii de calamităti naturale.
    ART. 239
    Operatorul de apă trebuie să asigure:
    a) 1 - 2 l/om/zi pentru minimum 3 - 4 zile, apă potabilă din sursa protejată echipată cu un sistem local de filtrare - sistem de filtrare cu cartus filtrant din CAG etc.;
    b) apa pentru combaterea incendiului din alte surse decât sursa de apă potabilă;
    c) punerea în functiune a resurselor proprii de alimentare pentru spitale si alte unităti cu risc mare;
    d) surse de rezervă pentru alimentarea cu energie electrică a utilajelor;
    e) una sau mai multe surse de apă pentru incendiu (lacuri de agrement, râuri în zone accesibile, stranduri etc.).
    ART. 240
    După încetarea miscării seismice operatorul trebuie să verifice:
    a) starea retelei de distributie;
    b) starea de etanseitate a rezervorului;
    c) integritatea aductiunii;
    d) integritatea captării si a surselor de alimentare cu energie electrică.
    ART. 241
    Operatorul va actiona suplimentar, realizând următoarele actiuni:
    a) verificarea si utilizarea retelei de alimentare cu apă;
    b) verificarea în teren si depistarea deteriorărilor retelei, iar în cazul constatării unor pierderi majore, izolarea la rezervorul de acumulare pentru a păstra cât mai multă apă înmagazinată;
    c) solicitarea, avizul comandamentului pompierilor pentru ca apa din rezerva de combatere a incendiului (rezerva protejată) să fie folosită pentru asigurarea apei de băut, după stingerea incendiilor;
    d) închiderea si izolarea tronsoanelor din retea, fără defectiuni, si toate bransamentele utilizatorilor, cu exceptia celor cu risc mare;
    e) verificarea modului de functionare al hidrantilor si trecerea la echiparea celor în stare de functionare pentru furnizarea de apă în mod individual pentru populatie, asigurând sau solicitând organelor abilitate paza acestora;
    f) trecerea la aplicarea planurilor stabilite pentru alimentarea cu apă din alte surse a utilizatorilor cu risc mare de explozie, incendiu etc.;
    g) punerea în functiune a legăturilor de rezervă ce ocolesc rezervorul, în cazul în care acesta a fost afectat si nu poate păstra apa;
    h) realizarea alimentării cu energie electrică a pompelor din sursele de rezervă, inclusiv din grupurile generatoare mobile din dotare;
    i) stabilirea solutiei de alimentare cu apă în cazul în care aductiunea este deteriorată prin:
    - utilizarea unitătii locale de tratare a apei, stabilită dinainte, instalată pe un amplasament situat pe locuri înalte si sigure;
    - transportul apei cu cisterne dezinfectate si distribuirea în locurile prestabilite, către populatie;
    - transportul apei de la sursele proprii, în conditii adecvate, dacă sursa de apă poate asigura cantitatea necesară, dar sistemul de transport este deteriorat;
    j) utilizarea altei surse de apă dacă lucrările hidrotehnice de la captare sunt afectate total sau, în cazul în care lucrările sunt afectate partial, asigurarea punerii în functiune cât mai urgent a părtii active, mai ales dacă sistemul functionează gravitational;
    k) realizarea de lucrări provizorii, la suprafată, de legare a tronsoanelor rămase întregi în cazul unor avarii locale pe aductiune, retea etc., utilizând materiale rezistente si cu îmbinări rapide. Lucrările provizorii vor fi supravegheate, iar apa dezinfectată adecvat;
    l) trecerea, din momentul în care sistemul poate functiona cel putin partial, la refacerea sistematică a acestuia, în ordinea importantei, astfel încât să se asigure debitele minime de functionare. Ordinea de importantă poate fi stabilită prin analiza riscului de nefunctionare a fiecărui obiect component al lucrării.
    ART. 242
    În cazul calamitătilor naturale trebuie actionat rapid si eficient, asigurându-se:
    a) realizarea planului de actiune, însusit de personal prin simulări anterioare producerii calamitătii;
    b) asigurarea cadrului organizatoric, astfel încât personalul să lucreze independent, legătura între echipe si factorii de decizie realizându-se cu mijloace adecvate de comunicatie, care să fie independente de reteaua de telefonie mobilă sau fixă.
    ART. 243
    După încheierea operatiunilor de remediere, toate instalatiile vor fi dezinfectate în mod sistematic. Când apa devine potabilă populatia va fi înstiintată că poate utiliza această apă în mod normal. Se va face o inspectie generală a retelei pentru detectarea si remedierea locurilor pe unde se pierde apă.

    SECTIUNEA a 2-a
    Serviciul de canalizare

    ART. 244
    Reteaua de canalizare poate fi afectată de un cutremur fără să apară efectele exterioare, deoarece o parte din apa exfiltrată se va drena în pământ.
    ART. 245
    Operatorul va efectua următoarele activităti:
    a) verificarea curgerii apei începând de la ultimul cămin al colectorului principal (la intrarea în statia de epurare sau căminul amonte al unei subtraversări);
    b) stabilirea locului în care apa nu mai curge prin colector, marcându-se tronsoanele si verificând terenul dacă are crăpături vizibile, sunt tasări de teren, sunt constructii prăbusite peste canal etc.;
    c) se va interveni prin pomparea apei în alt colector sau chiar direct în emisar, caz în care trebuie să existe un aviz prealabil al autoritătii de mediu, pentru o perioadă de timp cât mai scurtă, în cazul unor tronsoane rupte, pe lungime mare, în portiunea aval;
    d) folosirea mijloacelor locale de dezinfectare pe traseu, a procedurilor proprii;
    e) vor fi degajate locurile pe unde apa meteorică poate curge singură în emisar;
    f) vor fi puse în stare de functionare mijloacele auxiliare de pompare a apei din colectoare cu mijloace ce pot fi aduse pe amplasamente pregătite din timp sau sunt deja montate si se face numai punerea în functiune;
    g) refacerea provizorie a retelei de canalizare folosind tuburi usor de montat (PVC gofrat, otel etc.), tuburile vor putea fi montate aparent, cu protectie contra traficului stradal.
    ART. 246
    După stabilizarea situatiei, reteaua de canalizare va intra într-un proces de verificare totală, rezultatul final va fi analizat în vederea luării unei decizii asupra solutiei de reabilitare sau chiar de retehnologizare.

    CAPITOLUL XI
    Realizarea serviciului după producerea unei inundatii

    SECTIUNEA 1
    Serviciul de alimentare cu apă

    ART. 247
    (1) În cazul inundatiilor se vor lua măsurile prevăzute în planul aprobat de inspectoratul pentru situatii de urgentă.
    (2) În cazul în care statia de pompare ce asigură presiunea totală în retea este scoasă din functiune (voit sau accidental) se va asigura o pompare independentă de pe un amplasament neinundabil cu motopompe pregătite din timp.
    (3) Dacă localitatea este partial inundată, se va recurge la următoarele măsuri:
    a) dezinfectarea suplimentară a apei, conform recomandărilor organelor sanitare, conform planurilor pentru situatii de urgentă;
    b) atentionarea locuitorilor cu bransamente în zona inundată asupra unor măsuri suplimentare legate de consumul apei;
    c) oprirea statiilor de pompare aflate în zona inundată;
    d) distribuirea de apă îmbuteliată locuitorilor afectati.
    (4) Dacă la captare lucrările hidrotehnice sunt scoase din functiune, se va asigura apă produsă de statii de tratare mobile, statii care vor fi în dotarea operatorului serviciului de alimentare cu apă, captarea realizându-se printr-o priză provizorie.
    (5) Dacă la sursă calitatea apei s-a degradat puternic, vor fi puse în functiune măsurile de tratare suplimentară:
    a) adăugarea de cărbune activ praf;
    b) adăugarea de polimeri;
    c) reducerea debitului de apă în scopul cresterii duratei de decantare;
    d) reducerea vitezei de filtrare;
    e) ozonizarea apei etc.
    (6) Dacă sursele de alimentare cu energie sunt afectate se va aplica solutia alimentare cu energie electrică de la o sursă de rezervă.
    (7) Dacă puturile sau căminele drenului sunt inundate, acestea vor fi spălate imediat ce nivelul apei scade, fiind luate măsuri suplimentare pentru a asigura etansarea lor până la depăsirea fenomenului.
    (8) După trecerea evenimentului se va proceda la o spălare si dezinfectare totală a sistemului, obtinându-se un aviz al organelor sanitare.
    ART. 248
    În planul de actiune se vor trece elementele aplicabile din măsurile ce trebuie luate în cazul producerii unui cutremur.

    SECTIUNEA a 2-a
    Serviciul de canalizare

    ART. 249
    În perioada inundatiilor reteaua de canalizare este suprasolicitată, intrând de cele mai multe ori sub presiune.
    ART. 250
    (1) Operatorul va asigura cu maximă prioritate functionarea statiilor de pompare a apelor uzate, suplimentând numărul de pompe cu motopompe.
    (2) O atentie deosebită se va da prevenirii inundării statiei de pompare prin luarea tuturor măsurilor de îndiguire, utilizarea motopompelor etc.
    (3) Gradul de asigurare a functionării pompelor trebuie să fie mai mare decât al celorlalte constructii componente ale sistemului de alimentare cu apă si de canalizare.
    ART. 251
    Se vor aplica măsuri suplimentare de dezinfectare, mai ales în zonele în care sistemul de canalizare a refulat.
    ART. 252
    Vor fi puse în functiune statii de pompare provizorii, cu motopompe, pentru suplimentarea capacitătii de evacuare a apei din zonele inundate.
    ART. 253
    În scopul reducerii gradului de poluare, în zona joasă se poate recurge la devierea apelor colectate de pe suprafetele aflate la cote neinundate.
    ART. 254
    O atentie specială se va da urmăririi capacitătii de evacuare a emisarului receptor, luându-se măsuri adecvate când există riscul intrării apei prin deversorul liber.
    ART. 255
    (1) După trecerea evenimentului se vor face o verificare generală a canalizării, o spălare si o dezinfectie generală.
    (2) Este obligatorie efectuarea unei analize urmate de un plan de măsuri capabile să îmbunătătească functionarea sistemului, consemnându-se limitele atinse de viitură.

    CAPITOLUL XII
    Realizarea serviciului în caz de furtună si/sau viscol puternic

    SECTIUNEA 1
    Serviciul de alimentare cu apă

    ART. 256
    În cazul aparitiei furtunii si/sau a viscolului operatorul:
    a) va verifica în primă urgentă sistemul de alimentare cu energie, punându-se în functiune, dacă este cazul, sistemul de rezervă sau vor fi realizate legături provizorii, pentru actionarea cu prioritate a pompelor;
    b) va verifica starea ventilatiilor la rezervoare, realizându-se o verificare a calitătii apei si o dezinfectare suplimentară, dacă aceasta prezintă nereguli, iar utilizatorii vor fi avertizati asupra modului în care să se consume apa;
    c) va verifica starea captării si actionarea cu mijloace adecvate împotriva înghetării si blocării prizei sau a grătarului, curătarea acesteia va fi permanentă, iar în cazul existentei unor solutii de rezervă, acestea trebuie puse în functiune;
    d) va asigura personalului de exploatare care îsi are locul de muncă în zone izolate alimentarea cu hrană, sistem de încălzire si echipament de protectie corespunzător;
    e) va verifica starea stocurilor de reactivi, acestea fiind refăcute periodic, conform normelor.
    ART. 257
    După trecerea furtunii, va fi refăcut accesul pe căile de comunicatie si vor fi refăcute lucrările afectate.

    SECTIUNEA a 2-a
    Serviciul de canalizare

    ART. 258
    Pentru mentinerea în functiune a statiilor de pompare de pe reteaua de canalizare în caz de furtună, este de preferat ca una dintre liniile de alimentare cu energie electrică să fie subterană sau se va asigura o sursă independentă de alimentare.
    ART. 259
    În caz de viscol si de temperaturi reduse, vor fi luate măsuri, împreună cu operatorul serviciului de salubrizare si cu autoritatea administratiei publice locale, de îndepărtare a zăpezii, pentru contracararea riscului de topire bruscă a zăpezii si punerea sub presiune a canalizării.
    ART. 260
    Vor fi verificate grătarele deversoarelor, luându-se si măsurile necesare pentru eliminarea blocajelor de gheată la emisar, blocaje care pot produce ridicarea nivelului apei si inundarea canalizării.

    CAPITOLUL XIII
    Dispozitii finale si tranzitorii

    ART. 261
    (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si asociatiile de dezvoltare comunitară, după caz, vor elabora si adopta, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, regulamentul propriu al serviciului de alimentare cu apă si de canalizare, în functie de particularitătile locale si de interesele actuale si de perspectivă ale comunitătii respective, cu respectarea prevederilor prezentului regulament-cadru.
    (2) Regulamentul se supune dezbaterii publice si se aprobă de către consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si asociatiile de dezvoltare comunitară, după caz, urmând a intra în vigoare la 30 de zile de la aprobare.
    (3) Până la elaborarea si adoptarea regulamentului serviciului operatorii si autoritătile administratiei publice locale vor respecta prevederile prezentului regulament-cadru.
    (4) În regulamentele întocmite si aprobate de autoritătile administratiei publice locale se vor specifica contraventiile în domeniul serviciului de alimentare cu apă si de canalizare, atât pentru utilizatori, cât si pentru operatori, cu specificarea acestora si a cuantumului amenzilor aplicabile.
    (5) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către primari si/sau împuternicitii acestora si de autoritatea de reglementare competentă.
    (6) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, autoritătile administratiei publice locale vor proceda la încheierea de acte aditionale la contractele de delegare a gestiunii, care să cuprindă punerea în aplicare a prezentului regulament.
    (7) În regulamentele întocmite si aprobate de autoritătile administratiei publice locale sau de asociatiile de dezvoltare comunitare, după caz, se vor stabili conditiile si termenele de conformare la prevederile prezentului regulament-cadru.
    ART. 262
    În cadrul contractelor încheiate cu utilizatorii se vor stipula standardele, normativele si tarifele legale, valabile la data încheierii acestor contracte. De asemenea, se vor face trimiteri si la actele normative care trebuie respectate din punct de vedere al protectiei mediului si al sănătătii publice.
    ART. 263
    Prevederile prezentului regulament-cadru vor fi actualizate în functie de modificările de natură tehnică, tehnologică si legislativă, prin ordin al presedintelui A.N.R.S.C.
    ART. 264
    Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul regulament-cadru.

    ANEXA Nr. 1*)
    la regulamentul-cadru

    *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

    INDICATORI DE PERFORMANTĂ PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI DE CANALIZARE

 ______________________________________________________________________________
|Nr.  |         INDICATORI DE PERFORMANTĂ          |     Trimestrul     | Total|
|crt. |                                            |____________________| an   |
|     |                                            |  I | II | III | IV |      |
|_____|____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|  0  |                   1                        |  2 |  3 |  4  |  5 |   6  |
|_____|____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|1.1  | BRANȘAREA/RACORDAREA UTILIZATORILOR                                    |
|     |________________________________________________________________________|
|     | a) numărul de solicitări de bransare/      |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | numărul de solicitări de racordare ale     |    |    |     |    |      |
|     | utilizatorilor la sistemul public de       |    |    |     |    |      |
|     | alimentare cu apă si/sau de canalizare,    |    |    |     |    |      |
|     | diferentiat pe utilităti si pe categorii   |    |    |     |    |      |
|     | de utilizatori;                            |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | b) numărul de solicitări la care intervalul|  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | de timp, dintre momentul înregistrării     |    |    |     |    |      |
|     | cererii de bransare/racordare a            |    |    |     |    |      |
|     | utilizatorului, până la primirea de către  |    |    |     |    |      |
|     | acesta a avizului de bransare/racordare,   |    |    |     |    |      |
|     | este mai mic de 15/30/60 zile              |    |    |     |    |      |
|     | calendaristice.                            |    |    |     |    |      |
|_____|____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|1.2  | CONTRACTAREA FURNIZĂRII APEI/PRELUĂRII APELOR UZATE ȘI METEORICE       |
|     |________________________________________________________________________|
|     | a) numărul de contracte încheiate, pe      |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | categorii de utilizatori, raportat la      |    |    |     |    |      |
|     | numărul de solicitări                      |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | b) procentul din contractele de la lit. a) |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | încheiate în mai putin de 30 zile          |    |    |     |    |      |
|     | calendaristice                             |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | c) numărul de solicitări de modificare a   |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | prevederilor contractuale, raportate la    |    |    |     |    |      |
|     | numărul total de solicitări de modificare a|    |    |     |    |      |
|     | prevederilor contractuale rezolvate        |    |    |     |    |      |
|     | în 30 zile                                 |    |    |     |    |      |
|_____|____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|1.3  | MĂSURAREA ȘI GESTIUNEA CONSUMULUI DE APĂ                               |
|     |________________________________________________________________________|
|     | a) numărul anual de contoare montate, ca   |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | urmare a solicitărilor, raportat la        |    |    |     |    |      |
|     | numărul de solicitări, pe tipuri de apă    |    |    |     |    |      |
|     | furnizată                                  |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | b) numărul anual de contoare montate,      |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | raportat la numărul total de utilizatori   |    |    |     |    |      |
|     | fără contor                                |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | c) numărul anual de reclamatii privind     |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | precizia contoarelor raportat la numărul   |    |    |     |    |      |
|     | total de contoare, pe tipuri de apă        |    |    |     |    |      |
|     | furnizată si categorii de utilizatori      |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | d) ponderea din numărul de reclamatii de la|  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | lit. c) care sunt justificate              |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | e) procentul de solicitări de la lit. c)   |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | care au fost rezolvate în mai putin de     |    |    |     |    |      |
|     | 8 zile                                     |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | f) numărul de sesizări privind parametrii  |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | apei furnizate raportat la numărul total   |    |    |     |    |      |
|     | de utilizatori                             |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | g) cantitatea de apă furnizată raportată   |l/om|l/om|l/om |l/om|l/om  |
|     | la numărul total de locuitori de tip casnic|zi  |zi  |zi   |zi  |zi    |
|_____|____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|1.4  | CITIREA, FACTURAREA ȘI ÎNCASAREA CONTRAVALORII SERVICIILOR DE APĂ ȘI DE|
|     | CANALIZARE FURNIZATE/PRESTATE                                          |
|     |________________________________________________________________________|
|     | a) numărul de reclamatii privind facturarea|  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | raportat la numărul total de utilizatori   |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | b) procentul de reclamatii de la lit. a)   |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | rezolvate în termen de 10 zile             |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | c) procentul din reclamatiile de la lit. a)|  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | care s-au dovedit a fi justificate         |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | d) valoarea totală a facturilor încasate   |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | raportată la valoarea totală a facturilor  |    |    |     |    |      |
|     | emise                                      |    |    |     |    |      |
|_____|____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|1.5  | ÎNTRERUPERI ȘI LIMITĂRI IN FURNIZAREA APEI ȘI ÎN PRELUAREA APELOR LA   |
|     | CANALIZARE                                                             |
|_____|________________________________________________________________________|
|1.5.1| ÎNTRERUPERI ACCIDENTALE                                                |
|     |________________________________________________________________________|
|     | a) numărul de întreruperi neprogramate     | nr.| nr.| nr. | nr.| nr.  |
|     | anuntate, pe categorii de utilizatori;     |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | b) numărul de utilizatori afectati de      |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | întreruperile neprogramate anuntate        |    |    |     |    |      |
|     | raportat la total utilizatori, pe categorii|    |    |     |    |      |
|     | de utilizatori                             |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | c) durata medie a întreruperilor raportate |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | la 24 ore pe categorii de utilizatori      |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | d) numărul de întreruperi accidentale pe   | nr.| nr.| nr. | nr.| nr.  |
|     | categorii de utilizatori                   |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | e) numărul de utilizatori afectati de      |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | întreruperile accidentale raportat la      |    |    |     |    |      |
|     | total utilizatori, pe categorii de         |    |    |     |    |      |
|     | utilizatori                                |    |    |     |    |      |
|_____|____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|1.5.2| ÎNTRERUPERI PROGRAMATE                                                 |
|     |________________________________________________________________________|
|     | a) numărul de întreruperi programate       | nr.| nr.| nr. | nr.| nr.  |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | b) durata medie a întreruperilor programate|  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | raportată la 24 ore                        |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | c) numărul de utilizatori afectati de      |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | aceste întreruperi raportat la total       |    |    |     |    |      |
|     | utilizatori, pe categorii de utilizatori   |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | d) numărul de întreruperi cu durata        |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | programată depăsită raportat la total      |    |    |     |    |      |
|     | întreruperi programate, pe categorii de    |    |    |     |    |      |
|     | utilizatori.                               |    |    |     |    |      |
|_____|____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|1.5.3| ÎNTRERUPERI DATORATE NERESPECTĂRII PREVEDERILOR CONTRACTUALE DE CĂTRE  |
|     | UTILIZATOR                                                             |
|     |________________________________________________________________________|
|     | a) numărul de utilizatori cărora li s-a    |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | întrerupt furnizarea/prestarea serviciilor |    |    |     |    |      |
|     | pentru neplata facturii raportat la număr  |    |    |     |    |      |
|     | total de utilizatori, pe categorii de      |    |    |     |    |      |
|     | utilizatori si pe tipuri de servicii       |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | b) numărul de contracte reziliate pentru   |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | neplata serviciilor furnizate raportat la  |    |    |     |    |      |
|     | număr total de utilizatori, pe categorii de|    |    |     |    |      |
|     | utilizatori si pe tipuri de servicii       |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | c) numărul de întreruperi datorate         | nr.| nr.| nr. | nr.| nr.  |
|     | nerespectării prevederilor contractuale,   |    |    |     |    |      |
|     | pe categorii de utilizatori, tipuri de     |    |    |     |    |      |
|     | servicii si clauze contractuale            |    |    |     |    |      |
|     | nerespectate                               |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | d) numărul de utilizatori cărora li s-a    |    |    |     |    |      |
|     | întrerupt furnizarea serviciilor,          |    |    |     |    |      |
|     | realimentati în mai putin de 3 zile, pe    |    |    |     |    |      |
|     | categorii de utilizatori si tipuri de      |    |    |     |    |      |
|     | servicii                                   |    |    |     |    |      |
|_____|____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|1.6  | CALITATEA SERVICIILOR FURNIZATE/PRESTATE                               |
|     |________________________________________________________________________|
|     | a) numărul de reclamatii privind parametrii|  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | de calitate ai apei furnizate raportat la  |    |    |     |    |      |
|     | număr total utilizatori, pe tipuri de      |    |    |     |    |      |
|     | utilizatori si tipuri de apă furnizată     |    |    |     |    |      |
|     | (potabilă sau industrială) si parametrii   |    |    |     |    |      |
|     | reclamati                                  |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | b) procentul din reclamatiile de la lit. a)|  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | care s-au dovedit a fi din vina            |    |    |     |    |      |
|     | operatorului                               |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | c) valoarea despăgubirilor plătite de      |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | operator, pentru nerespectarea conditiilor |    |    |     |    |      |
|     | si parametrilor de calitate stabiliti în   |    |    |     |    |      |
|     | contract, raportată la valoarea facturată, |    |    |     |    |      |
|     | pe tipuri de servicii si categorii de      |    |    |     |    |      |
|     | utilizatori                                |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | d) numărul de reclamatii privind gradul de |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | asigurare în functionare raportat la       |    |    |     |    |      |
|     | numărul total de utilizatori               |    |    |     |    |      |
|_____|____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|1.7  | RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE SCRISE ALE UTILIZATORILOR                   |
|     |________________________________________________________________________|
|     | a) numărul de sesizări scrise, altele decât|  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | cele prevăzute la celelalte articole, în   |    |    |     |    |      |
|     | care se precizează că este obligatoriu     |    |    |     |    |      |
|     | răspunsul operatorului, raportat la total  |    |    |     |    |      |
|     | sesizări                                   |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | b) procentul din totalul de la lit. a) la  |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | care s-a răspuns într-un termen mai mic de |    |    |     |    |      |
|     | 30 de zile calendaristice.                 |    |    |     |    |      |
|_____|____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|  2  | INDICATORI DE PERFORMANTA GARANTATI                                    |
|_____|________________________________________________________________________|
|2.1  | PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ                                   |
|     |________________________________________________________________________|
|     | a) pierderea de apă în retea exprimată ca  |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | raport între cantitatea de apă furnizată si|    |    |     |    |      |
|     | cea intrată în sistem.                     |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | b) gradul de extindere al retelei exprimat |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | ca raport între lungimea retelei dată în   |    |    |     |    |      |
|     | functiune la începutul perioadei luate în  |    |    |     |    |      |
|     | calcul si cea de la sfârsitul perioadei    |    |    |     |    |      |
|     | luate în calcul                            |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | c) consumul specific de energie electrică  | kWh| kWh| kWh | kWh| kWh  |
|     | pentru furnizarea apei, calculat ca raport | mc | mc | mc  | mc | mc   |
|     | între cantitatea totală de energie         |    |    |     |    |      |
|     | consumată trimestrial/anual pentru         |    |    |     |    |      |
|     | functiona rea sistemului si cantitatea de  |    |    |     |    |      |
|     | apă furnizată.                             |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | d) durata zilnică de alimentare cu apă     |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | calculată ca raport între numărul mediu    |    |    |     |    |      |
|     | zilnic de ore în care se asigură apă la    |    |    |     |    |      |
|     | utilizator si 24 ore, pe categorii de      |    |    |     |    |      |
|     | utilizatori                                |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | e) gradul de acoperire exprimat ca raport  |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | între lungimea retelei de distributie si   |    |    |     |    |      |
|     | lungimea totală a străzilor                |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | f) gradul de contorizare exprimat ca raport|  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | între numărul de utilizatori care au       |    |    |     |    |      |
|     | contoare la bransament si numărul total de |    |    |     |    |      |
|     | utilizatori                                |    |    |     |    |      |
|_____|____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|2.2  | PENTRU SISTEMUL DE CANALIZARE                                          |
|     |________________________________________________________________________|
|     | a) gradul de deservire exprimat ca raport  |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | între lungimea retelei de canalizare si    |    |    |     |    |      |
|     | lungimea totală a străzilor                |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | b) gradul de extindere al retelei de       |  % |  % |  %  |  % |   %  |
|     | canalizare exprimat ca raport între        |    |    |     |    |      |
|     | lungimea străzilor cu sistem de canalizare |    |    |     |    |      |
|     | dată în functiune la începutul perioadei   |    |    |     |    |      |
|     | luate în calcul si cea de la sfârsitul     |    |    |     |    |      |
|     | perioadei luate în calcul                  |    |    |     |    |      |
|     |____________________________________________|____|____|_____|____|______|
|     | c) consumul specific de energie electrică  | kWh| kWh| kWh | kWh| kWh  |
|     | pentru evacuarea si epurarea apelor uzate, | mc | mc | mc  | mc | mc   |
|     | calculat ca raport între cantitatea totală |    |    |     |    |      |
|     | de energie electrică consumată             |    |    |     |    |      |
|     | trimestrială/anuală pentru asigurarea      |    |    |     |    |      |
|     | serviciului si cantitatea de apă uzată     |    |    |     |    |      |
|     | evacuată                                   |    |    |     |    |      |
|_____|____________________________________________|____|____|_____|____|______|

    ANEXA Nr. 2*)
    la regulamentul-cadru

    *) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

    INDICATORI STATISTICI PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI DE CANALIZARE

 ______________________________________________________________________________
|Nr.  |         INDICATORUL                 |     Trimestrul            | Total|
|crt. |                                     |___________________________| an   |
|     |                                     |  I   | II   | III  | IV   |      |
|_____|_____________________________________|______|______|______|______|______|
|  0  |                   1                 |  2   |  3   |  4   |  5   |   6  |
|_____|_____________________________________|______|______|______|______|______|
|1.1  | BRANȘAREA/RACORDAREA UTILIZATORILOR                                    |
|     |________________________________________________________________________|
|     | a) raportul dintre numărul de       |buc/km|buc/km|buc/km|buc/km|buc/km|
|     | bransamente si lungimea retelei de  |      |      |      |      |      |
|     | distributie a apei                  |      |      |      |      |      |
|     |_____________________________________|______|______|______|______|______|
|     | b) lungimea retelei de distributie  |m/loc |m/loc |m/loc |m/loc |m/loc |
|     | raportată la numărul de locuitori   |      |      |      |      |      |
|     | asigurati cu apă                    |      |      |      |      |      |
|     |_____________________________________|______|______|______|______|______|
|     | c) raportul dintre lungimea efectivă|m/loc |m/loc |m/loc |m/loc |m/loc |
|     | a retelei si numărul de locuitori   |      |      |      |      |      |
|     |_____________________________________|______|______|______|______|______|
|     | d) raportul dintre populatia        |   %  |   %  |   %  |   %  |   %  |
|     | racordată la canalizare si populatia|      |      |      |      |      |
|     | totală a localitătii                |      |      |      |      |      |
|     |_____________________________________|______|______|______|______|______|
|     | e) raportul dintre numărul de       |buc/km|buc/km|buc/km|buc/km|buc/km|
|     | racorduri si lungimea retelei de    |      |      |      |      |      |
|     | canalizare                          |      |      |      |      |      |
|_____|_____________________________________|______|______|______|______|______|
|1.2  | GESTIUNEA CONSUMULUI DE APĂ                                            |
|     |________________________________________________________________________|
|     | a) volumul de apă furnizată         |   %  |   %  |   %  |   %  |   %  |
|     | raportată la capacitatea de proiect |      |      |      |      |      |
|     | al retelei                          |      |      |      |      |      |
|     |_____________________________________|______|______|______|______|______|
|     | b) volumul de apă furnizată prin    |   %  |   %  |   %  |   %  |   %  |
|     | aductiune si capacitatea proiectată |      |      |      |      |      |
|_____|_____________________________________|______|______|______|______|______|
|1.3  | ABATERI ALE UTILIZATORILOR DE LA CONDITIILE DE CONTRACT                |
|     |________________________________________________________________________|
|     | a) numărul de cazuri de nerespectare|   %  |   %  |   %  |   %  |   %  |
|     | de către utilizatori a conditiilor  |      |      |      |      |      |
|     | de descărcare a apelor uzate si     |      |      |      |      |      |
|     | meteorice în retelele de canalizare |      |      |      |      |      |
|     | raportat la număr total utilizatori,|      |      |      |      |      |
|     | pe tipuri de utilizatori            |      |      |      |      |      |
|     |_____________________________________|______|______|______|______|______|
|     | b) numărul de sistări a prestării   |   %  |   %  |   %  |   %  |   %  |
|     | serviciului public de canalizare    |      |      |      |      |      |
|     | raportat la număr total utilizatori,|      |      |      |      |      |
|     | pe tipuri de utilizatori, datorat   |      |      |      |      |      |
|     | nerespectării de utilizator a       |      |      |      |      |      |
|     | conditiilor de deversare            |      |      |      |      |      |
|     |_____________________________________|______|______|______|______|______|
|     | c) valoarea despăgubirilor plătite  |   %  |   %  |   %  |   %  |   %  |
|     | de utilizatori, pentru daune        |      |      |      |      |      |
|     | datorate deversării apelor ce nu    |      |      |      |      |      |
|     | respectă conditiile de deversare din|      |      |      |      |      |
|     | contract, raportat la valoarea      |      |      |      |      |      |
|     | facturată aferentă apelor uzate, pe |      |      |      |      |      |
|     | tipuri de servicii si categorii de  |      |      |      |      |      |
|     | utilizatori                         |      |      |      |      |      |
|_____|_____________________________________|______|______|______|______|______|

                              ---------------